A doua SCRISOARE anti-protest a judecătorilor!

A crescut numărul judecătorilor care se dezic de răscoală.

După apelul lansat de cei treizeci de președinți și vicepreședinți de tribunale,  și mai mulți președinți și vicepreședinți ai Curților de Apel  au transmis la rândul lor o scrisoare publică CSM, în care se se delimitează de proteste.

Aceștia își exprimă „dezacordul față de modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înțeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului și locului constituțional și legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea și exacerbarea protestelor în afara instanțelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanțelor iau parte la aceste forme de manifestare”.

Judecătorii semnatari cer de asemenea Secției CSM să ia măsuri.

Iată scrisoarea, inițiată de judecătoarea Andreea Ciucă, președintele Asociației Magistraților din România

„Subsemnații, președinți și vicepreședinți ai curților de apel din România, adresăm SECȚIEI PENTRU JUDECĂTORI A CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII prezenta

SCRISOARE DESCHISĂ

prin care ne exprimăm dezacordul față de modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înțeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului și locului constituțional și legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea și exacerbarea protestelor în afara instanțelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanțelor iau parte la aceste forme de manifestare.

Precizăm, în primul rând, că, astfel cum am susținut, în mod constant, existența statului de drept nu poate fi concepută decât în respectul principiului independenței judecătorului. De aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, în mod concret (și nu doar la nivel de idee generală), am fost de acord că trebuie să luăm poziție și să apărăm statutul care ne este conferit constituțional, nu ca privilegiu, ci pentru ca actul de justiție să se poată desfășura în coordonatele respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

În acest context, subliniem, însă, că manifestările de dezacord față de acțiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie și tacit, la revolte publice.

Este adevărat că statornicirea, în Legile Justiției, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor și procurorilor – în acord cu statutul constituțional și legal al acestora – a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiție. De asemenea, este adevărat, că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgență, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulțumește profund și cu privire la care ne-am exprimat nemulțumirea îndreptățită.

Dezaprobăm, însă, în mod justificat, transformarea nemulțumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spațiul public, de către unii judecători, în scopul obținerii unor efecte „de stradă”, pentru că, din perspectivă constituțională și legală, acestea nu pot avea de-a face cu statutul de judecător, cu echilibrul care trebuie să caracterizeze demnitatea acestei profesii.

Orice abordare contrară înseamnă încălcarea atributului de imparțialitate fără de care se neagă tocmai principiului independenței judecătorului, în numele căruia, în mod fals, sunt derulate toate aceste manifestări de vreme ce, prin modul lor de realizare, arată că nu au legătură cu scopul declarat.

De asemenea, ne exprimăm dezacordul ferm față de modul în care se încearcă, la nivel intern și internațional, de către unii judecători, participanți la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voința și dorința majorității judecătorilor din România, în condițiile în care doar 6% din instanțe au inițiat forme de protest!

În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileț) să se erijeze în persoana „reprezentativă” pentru Justiția Română și să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, situația sistemului de justiție, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept.

Nu recunoaștem și nu susținem asemenea inițiative care țin mai cu seamă de sfera politicului.

Prin urmare, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiției, care are și abilitarea legală de a ne reprezenta drepturile și interesele, să ia act de poziția noastră și să aibă în vedere măsuri concrete menite să apere această independență, la nivel intern și internațional, față de efectele unor manifestări din interiorul sistemului de justiție, cum sunt cele anterior redate, de care ne delimităm în mod clar și îndreptățit pentru că respectăm statutul de judecător, rolul nostru în societate și dreptul la un proces echitabil.

Solicităm ca această scrisoare deschisă să fie transmisă Consiliului UE – Formațiunii Justiție și Afaceri Interne (JAI).

Judecător Liviu Gheorghe Odagiu – președintele Curții de Apel Alba Iulia

Judecător Aurelian Gheorghe Mocan – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia

Judecător Adrian Emil Hancaș – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia

Judecător Loredana Albescu – președintele Curții de Apel Bacău

Judecător Maria Violeta Chiriac – vicepreșdintele Curții de Apel Bacău

Judecător Elena Barbu – președintele Curții de Apel Brașov

Judecător Nicoleta Hădărean – vicepreședintele Curții de Apel Brașov

Judecător Elisabeta Roșu – președintele Curții de Apel București

Judecător Luminița Criștiu-Ninu – vicepreședintele Curții de Apel București

Judecător Alina Nicoleta Ghica – vicepreședintele Curții de Apel București

Judecător Elena Raluca Costache – vicepreședintele Curții de Apel București

Judecător Marius Cristian Epure – președintele Curții de Apel Constanța

Judecător  Eleni Cristina Marcu – vicepreședintele Curții de Apel Constanța

Judecător Adina Ponea – președintele Curții de Apel Craiova

Judecător Anamaria Cercel – vicepreședintele Curții de Apel Craiova

Judecător Cosmin-Răzvan Mihăilă – președintele Curții de Apel Galați

Judecător Cristina Truțescu – președintele Curții de Apel Iași

Judecător Laura Baican – președintele Curții de Apel Oradea

Judecător Loreley Mirea – vicepreședintele Curții de Apel Oradea

Judecător Marius Gabriel Săndulescu – președintele Curții de Apel Pitești

Judecător Andra Corina Botez – președintele Curții de Apel Ploiești

Judecător Paul Fratilescu – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești

Judecător Ioana Cîrstea Stoenac – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești

Judecător Maria Andrieș – președintele Curții de Apel Suceava

Judecător Cristinel Grosu – vicepreședintele Curții de Apel Suceava

Judecător Andreea Ciucă – președintele Curții de Apel Târgu-Mureș

Judecător Ioana Lucaci – vicepreședintele Curții de Apel Târgu-Mureș

Judecător Erica Nistor – președintele Curții de Apel Timișoara

Judecător Marian Bratiș – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara

Judecător Carmen Pârvulescu – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara

Judecător Raluca Emilia Trandafir-vicepreședinte Curtea de Apel Pitești

Citiți și

APEL incendiar al judecătorilor de tribunale către CSM