A fost aprobat „Planul Marshall” european pentru Grecia

Grecia a fost împrumutată de statele din zona euro cu 110 miliarde de euro, însă nu a reuşit să depăşească criza şi nu se poate împrumuta, în septembrie, de pe pieţele financiare. Un al doilea împrumut masiv sau intrarea selectivă în incapacitate de plată erau variantele de pe masa de lucru a liderilor zonei euro, reuniţi la Bruxelles.

Deşi Banca Centrală Europeană şi mai mulţi oficiali au sugerat că se va lua decizia intrării Greciei în faliment, concluziile provizorii ale summit-ului arată că s-a decis pomparea unor sume imense în economia greaca.

Fondul European pentru Stabilitate Financiara va continua să ofere Greciei, Portugaliei si Iralndei împrumuturim, dar cu dobânzi mai scazute şi pe o durată cel puţin dubla. Maturitatea creditelor va fi prelungita de la 7,5 ani în momentul de faţă la cel puţin 15 ani, în timp ce dobânda va fi de 3,5%, faţă de 4,5% în prezent.

Mai mult, FESF este autorizat să ofere preventiv împrumuturi tuturor ţărilor din zona euro, inclusiv celor care acum nu au recurs la programul de ajutor al UE şi FMI (aşa cum este cazul României). Economiştii arată că Grecia ar putea avea nevoie de încă cel puţin 110 miliarde de euro.

„Cerem o strategie comprehensivă pentru creştere economică şi investiţii în Grecia. Fondurile structurale trebuie realocate pentru sporirea competitivităţii în cadrul unui „Plan Marshall” european. Statele membre şi Comisia vor mobiliza toate resursele necesare pentru a oferi asistenţa excepţională de care are nevoie Grecia pentru a implementa reformele”, se arată în concluziile provizorii ale summit-ului.

„Grecia este într-o situaţie gravă şi fără precedent în zona euro. Acesta este motrivul pentru care este nevoie de o soluţie excepţională. Sectorul financiar a arătat că vrea să suţină Grecia în mod voluntar printr-un meniu de opţiuni (schimb de obligaţiuni, roll-over şi buyback)”, mai arată concluziile citate.

FESF dispune de 750 de miliarde de euro în acest moment şi se are în vedere dublarea sa, pentru a se putea acoperi noul imprumut, dar şi eventuala mână de ajutor pe care o vor cere alte state. Chiar şi asa, FESF nu ar putea face faţă unui dezastru financiar produs în Spania sau Italia. Dacă datoria publică a Atenei este de 320 de miliarde de euro, cea a Spaniei este de 640 de miliarde, iar cea a Italiei de 1,8 trilioane de euro.

Surse apropiate discuţiilor de la Bruxelles susţin în continuare că varianta unei intrări selective în incapacitate de plată a Greciei nu a fost exclusă. La summit-ul de la Bruxelles participă guvernatorul băncii centrale a Greciei şi presedintele celei mai importante bănci comerciale, alaturi de preşedintele Deutsche Bank si cel al BNP Paribas, băncile care au oferit mare parte din ajutorul francez şi german pentru Atena.

Sprijinul financiar străin, o constantă a istoriei moderne a Greciei

O constantă a istoriei moderne a Greciei este amestecul străin în afacerile interne ale statului şi sprijinul financiar occidental, scria în urmă cu un an cotidianul britanic Financial Times. Aflată în avanposturile NATO, începând din 1952, Grecia a beneficiat din plin de Palnul Marshall, pentru a ţine piept insurgenţei comuniste din interior. Astfel, Grecia a ajuns să deţină recordul fondurilor Marshall pe cap de locuitor. O dată cu aderarea la UE, în 1981, Atena a avut parte de fondurile europene, care au ridicat nivelul de trai şi au ajutat la consolidarea democraţiei, dupa junta militara din anii 1967 şi 1974. Însă, pe de alta parte, aceasta i-a făcut pe liderii politici să ignore problemele structurale ale economiei. „Cu câteva excepţii, politicienii au continuat să folosească sectorul public ca pe o plasă de siguranţă a bunăstării şi ca pe un instrument de impunere a patronajului politic”, scrie „Financial Times”.

Potrivit oficialilor de la Berlin, după 1960, Germania a oferit peste 33 de miliarde de mărci pentru a ajuta Grecia, atât în cadru bilateral, cât şi comunitar. Acum Grecia aşteaptă din partea Germaniei şi a UE un ajutor mai consistent şi oferit într-un singur an, în conditiile în care legislaţia zonei euro nu permite acordarea de împrumuturi. Deficitul bugetar al Greciei este de 300 de miliarde de euro, iar ţara are nevoie de peste 54 de miliarde de euro doar în 2010 pentru a nu intra în incapacitate de plată.