Trump și fisurile din NATO: Iran, Groenlanda și Spania

”Nu există altă modalitate de a-l aborda decât cu diplomație, fără a-l jigni și spunându-i că ne intensificăm eforturile”, a declarat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, pentru Politico, cu referire la participarea președintelui Donald Trump la Summitul NATO de la Ankara. ”Asta trebuie să facem și exact asta facem.” Scopul este ”să păstrăm o singură persoană mulțumită și satisfăcută”, a adăugat un diplomat NATO de rang înalt. ”Totul se rezumă la gestionarea relației cu Trump”.

Strategia aliaților în relația cu Trump

În ciuda eforturilor, liderii aliați nu au reușit să-l mulțumească pe președintele SUA. Vorbind alături de omologul turc Recep Tayyip Erdogan, Donald Trump a declarat că este „foarte dezamăgit de NATO”. ”De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, iar ei nu sunt aici pentru noi? Noi i-am ajutat întotdeauna”, a spus Trump, cu referire la refuzul europenilor de a se alătura războiului Israelului și Americii împotriva Iranului.

Este opusul sfatului venit din partea fostului comandant al trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges. El a declarat pentru ABC că liderii europeni nu ar trebui să se ploconească în fața președintelui american. ”Toată lumea tinde oarecum să-și țină respirația și să spere că Trump nu va răsturna masa, dar aș spune, de asemenea, că este timpul ca statele să înceteze să mai fie atât de speriate să nu îl jignească pe președintele american sau să adopte o atitudine atât de slugarnică în modul în care interacționează cu el”, a declarat generalul-locotenent Hodges.

Trump, mai cooperant în spatele ușilor închise

Ceea ce nu a funcționat în public, se pare ca a funcționat în spatele ușilor închise, scrie Politico. Donald Trump a atacat public Alianța. Însă, în spatele ușilor închise, președintele american și-a schimbat discursul, scrie Politico. Într-o intervenție de 30 de minute, Trump a evitat criticile la adresa Spaniei și disputa privind Groenlanda și a avut un ton mult mai pozitiv, lăudând contribuțiile aliaților. „Vrem să rămânem alături de voi”, le-ar fi spus Trump liderilor NATO. Schimbarea de atitudine a venit după ce europenii l-au felicitat pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Participanții au remarcat că atmosfera întâlnirii a fost mai bună decât se așteptau, deși nu au identificat motivul exact al schimbării.

Iranul eclipsează summitul NATO de la Ankara

Conflictul dintre SUA si Iran a deturnat summitul NATO de la Ankara, cel puțin la nivel mediatic. Principala știre care a venit de la Ankara a fost declarația lui Donald Trump privind reluarea loviturilor militare asupra Iranului. După ce Teheranul a lansat din nou atacuri cu drone și rachete asupra aliaților americani Kuweit și Bahrain, președintele Trump a declarat, pe 8 iulie, i că ”probabil va lovi Iranul în această seară”. Prețul petrolului a crescut imediat cu 8%.

A lansat amenințarea în timpul unei conferințe de presă în marja summitului NATO: ”Vă dau un mic avertisment: În această seară îi vom lovi puternic”, a spus Trump, înainte de întâlnirea sa cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ulterior, Trump a spus ca regimul de la Teheran ”ucide soldați, ucide oameni, de 47 de ani” și că Statele Unite ”au o poliță de încheiat”. ”S-ar putea pur și simplu să o facem fără un acord”, a adăugat el. Trump a încercat din nou să explice că, în opinia sa, problema nu este schimbarea regimului de la Teheran, ci programul nuclear al Iranului.

Summitul NATO este primul eveniment când Trump se întâlnește față în față cu mulți dintre liderii europeni după începerea războiului din Iran, la care au refuzat să se alăture sau să permită SUA să le folosească bazele militare.

Proiect de compromis pe Iran între Washington și capitalele europene

Ambasadorii statelor NATO au negociat un proiect al declarației finale a Summitului NATO menit să-l satisfacă pe președintele Donald Trump. Pentru aceasta, a fost introdusă și o referire la conflictul cu Iranul, la care europenii au refuzat să participe. „Aliații reafirmă că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară și solicită Iranului să respecte pe deplin libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz”, arata proiectul declarației. A fost un compromise diplomatic. SUA doreau un mesaj împotriva Teheranului, iar multe state europene doreau să evite asimilarea declarației cu un mandat pentru o acțiune militară în numele NATO. Astfel formulată, declarația nu implică vreun angajament la o reacție comună a NATO.

Groenlanda revine pe agenda NATO

Apoi, Trump a readus în prim-plan disputa privind anexarea Groenlandei, începută odată cu al doilea său mandat la Casa Albă. ”Ei bine, acesta este lucrul care mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca”, a spus el. ”Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”. A urmat riposta premierului danez Mette Frederksen. „L-am auzit pe preşedintele american ieri (marţi) şi cred că poziţia Statelor Unite este, din nefericire, foarte clară în acest subiect, iar poziţia noastră este la fel de clară încă de la început: Groenlanda nu este evident de vânzare”, a declarat Frederiksen.

Eșec pentru Rutte: Groenlanda reapare chiar la summitul unității NATO

Reînvierea disputei privind Groenlanda este un eșec pentru aliați și pentru secretarul general NATO Mark Rutte. Acesta a reușit să medieze disputa, la începutul acestui an, propunând crearea unui cadru pentru negociere între SUA si Europa pe această temă. Rezultatul a fost revenirea lui Trump asupra acestei dispute, chiar la summitul care trebuia să demonstreze unitatea NATO.

Spania, ținta principală a furiei lui Trump

Poziția Spaniei în NATO l-a iritat cel mai mult pe președintele Trump. Guvernul socialist al lui Pedro Sanchez a fost singurul care a refuzat să respecte angajamentul pentru un buget al Apărării de 5% din PIB. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a declarat că face acest lucru din onestitate și respect pentru aliați. E a arătat că sunt state NATO care își asumă angajamentul, deși știu că este imposibil de respectat.

La Ankara, Trump a declarat că va înceta relațiile comerciale cu Spania. ”Nu am vorbit cu Spania. Spania este o cauză pierdută. Nu mai vrem să facem afaceri comerciale cu Spania”, le-a spus el jurnaliștilor. ”Apropo, aș vrea să opriți acest lucru”, a adăugat el, părând să se adreseze secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Daca executivul UE de la Bruxelles ar fi consecvent, ar trebui să urmeze o declarație de solidarizare cu Spania. Comerțul este un domeniu în care Comisia Europeana are autoritate.

Amenințarea împotriva Madridului pune UE în dificultate

În luna februarie, după refuzul Spaniei de a permite SUA folosirea bazelor aeriene pentru lovituri asupra Iranului, Donald Trump a amenințat Spania cu tarife. Bruxellesul a reacționat: ”Comisia va garanta protecția deplină a intereselor Uniunii Europene”, a avertizat un purtător de cuvânt al CE, care are competențe comerciale în blocul celor 27 de țări. „Ne solidarizăm pe deplin cu toate statele membre și cu toți cetățenii acestora și, prin politica noastră comercială comună, suntem pregătiți să acționăm, dacă este necesar, pentru a proteja interesele UE”, a adăugat acesta. Rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va fi ”proteja interesele UE”, măcar declarativ, și de această dată.

Rutte îl laudă pe Trump, dar criticile continuă

Pe 8 iulie, secretarul general Rutte a lăudat criticile lui Trump privind cheltuielile pentru apărare ale celorlalte state membre în comparație cu cele ale SUA, afirmând că majorarea cheltuielilor din partea aliaților NATO nu ar fi avut loc ”fără dumneavoastră în acest scaun”. ”Asumați-vă victoria”, i-a spus el lui Trump. ”Este acolo”.

Aliații NATO au convenit la summitul de anul trecut să investească 5% din produsul lor intern brut în apărare, dintre care 3,5% să fie alocați bugetelor de apărare, iar 1,5% infrastructurii necesare pentru deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor în vederea mobilizării înaintea unui conflict.

Laudele lui Rutte nu au fost suficiente. La nemulțumirea lui Donald Trump legată de miliardele investite de europeni pentru apărare s-a adăugat critica privind politica europeană a energiei și a imigrației. ”Dacă nu sunteți atenți în privința acestor două lucruri, nu veți mai avea o Europă”, a spus Trump, la Ankara.

Trump contestă direcția politică a UE: ”Nu veți mai avea o Europă”

Este reluarea unei poziții mai vechi, exprimată cel mai vehement în vara anului trecut, la vizita lui Donald Trump în Scoția. ”În ceea ce privește imigrația, ar fi bine să vă puneți lucrurile în ordine. Nu veți mai avea Europa. Trebuie să opriți această invazie oribilă care are loc în Europa. Unii oameni, unii lideri, nu au permis ca acest lucru să se întâmple. Ei nu primesc recunoașterea pe care o merită”, spunea atunci Trump. Viktor Orban, unul dintre cei vizați de laudele președintelui SUA, a pierdut alegerile din această primăvară. Succesorul sau, Peter Magyar, nu pare însă să aibă o poziție foarte diferită în ce privește limitarea imigrației. ”Opriți turbinele eoliene, vă distrugeți țările… vă distrugeți câmpurile și văile frumoase și ucideți păsările. Nu vreau ca turbinele eoliene să ne distrugă peisajele”, a mai spus Trump.