Ce a obținut România la Summit-ul NATO de la Ankara?

Spuneam, deunăzi, că summit-ul anual al NATO de la Ankara se va derula nu sub auspiciile asumării poverii de către Aliații europeni și Canada (ceea ce s-a întâmplat la Haga, anul trecut) ci sub auspiciile demonstrării asumării (ce progrese s-au înregistrat până acum), calmării spiritelor (cu privire la faptul că Trump s-a declarat „foarte decepționat” și „foarte supărat” pe NATO), precum și declarării “loialității” (tuturor în fața lui Trump)!

Ce s-a întâmplat la Ankara? Putem să încercăm să deslușim din textul declarației finale a summit-ului, după un an complicat care a testat din greu soliditatea Alianței (Groenlanda, sprijinul în conflictul din Iran și pentru deblocarea Strâmtorii Hormuz)!

CITEȘTE ȘI: 

Ce și-au asumat liderii NATO la Ankara: majorarea contribuțiilor pentru apărare, ajutor pentru Ucraina

Conform Declarației finale a Aliaților: “Reafirmăm angajamentul nostru ferm față de apărarea colectivă în temeiul Articolului 5 din Tratatul de la Washington și față de legătura transatlantică: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternicc – o Alianță modernizată. Aliații europeni și Canada, în cooperare cu Statele Unite, își asumă o responsabilitate sporită pentru apărarea Alianței. Vom continua eforturile de eliminare a barierelor comerciale în domeniul apărării între Aliați și de valorificare a parteneriatelor NATO pentru a maximiza capacitățile industriale de apărare și cooperarea în acest sector.

Pentru anul 2026, Aliații se angajează să furnizeze Ucrainei echipamente militare, asistență și instruire în valoare de 70 de miliarde de euro și își reafirmă angajamentele suverane de a menține niveluri cel puțin echivalente în 2027. În acest sens, salutăm decizia Uniunii Europene de a oferi finanțare multianuală Ucrainei prin intermediul Împrumutului de sprijin pentru Ucraina.

Aliații reiterează faptul că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară și solicită Iranului să respecte pe deplin libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz”.

Deci, mai stăm liniștiți că, cel puțin până anul viitor, NATO nu se rupe! Ucraina primește un bonus financiar! Trump este mulțumit de asumarea, de către NATO, a liniilor sale de discurs cu privire la Iran!

CITEȘTE ȘI:

Valentin Naumescu: „Relația transatlantică NU SE VA RUPE”

Un succes înregistrează Recep Tayyip Erdogan, care a reușit să-și impună solicitarea ca Aliații din NATO să elimine restricțiile dintre ei în domeniul industriei de apărare, pentru ca Turcia să poată participa la inițiative rezervate exclusiv Europei, pe care și SUA le-a criticat ca fiind „protecționiste”.

Cu ce obiective a mers România la acest summit? Conform comunicatului Administrației Prezidențiale: “În cadrul Summit-ului, Președintele Nicușor Dan va reconfirma statutul țării noastre de Aliat de încredere, care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică, evidențiind contribuțiile naționale pe toate domeniile de interes de pe agenda reuniunii. De asemenea, Președintele României va accentua importanța continuării sprijinului Aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea posturii de descurajare și apărare în mod unitar pe Flancul Estic. Nu în ultimul rând, Președintele Nicușor Dan va atrage atenția asupra consecințelor pe care acțiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime”.

CITEȘTE ȘI:

Oana Țoiu, despre mizele României la Summitul NATO de la Ankara: Prioritizarea reașezării capabilităților NATO, atât Flancul Estic, cât și Marea Neagră

Ce a reușit România să obțină? Nimic concret din cele expuse mai sus nu au fost cuprinse în declarația finală! Niciun cuvânt despre Marea Neagră!

De menționat cu ce vrea Președintele să rămânem după acest summit! Chiar înainte de publicarea declarației finale, Nicușor Dan ne anunța (pe pagina sa de Facebook) că “anul acesta vom atinge un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB” (doar spre comparație, liderii Lituaniei și Estoniei au purtat insigne pe care scria „Clubul 5%” – procentul din PIB pentru apărare și securitate). Ce nu ne spune Nicușor Dan este dacă acest procent din PIB conține și achizițiile asumate a fi făcute prin SAFE (a căror eficiență este atât de discutată, să nu spun contestată) și care nu ne vor apăra de drone începând chiar de mâine!

Referitor la promisiunea făcută după explozia celor două drone de la Galați și Constanța (cum că NATO va decide la acest summit că va veni să ne apere) am aflat doar că “România s-a alăturat proiectului NATO Drone Edge, o inițiativă prin care statele Aliate vor putea face achiziții comune de drone”. Accentul l-aș pune pe “vor putea”, deci nu știm dacă și când se va întâmpla acest lucru! Oare nu mai bine s-ar grăbi România să construiască acea fabrică de drone în comun cu Ucraina, cu fondurile alocate prin SAFE?

CITEȘTE ȘI:

Donald Trump anunță sfârșitul armistițiului cu Iranul: „Nu mai vreau să am de-a face cu ei”

Nicușor Dan ne mai spune că: „ne asumăm o responsabilitate sporită pentru securitatea colectivă, inclusiv prin eforturile de consolidare a descurajării și de prevenire a incidentelor în regiunea Mării Negre, în strânsă cooperare cu ceilalți Aliați”. Oare este un secret cu ce Aliați vom coopera și care va fi aportul acestora, respectiv al României? Vor fi mai bine apărați cetățenii din Galați și Constanța de drone, începând de azi?

Mai aflăm că „România rămâne angajată în extinderea rolului său de actor stabilizator la Marea Neagră și pe Flancul Estic al NATO, implicându-se activ în cadrul formatului București Nouă (B9), pentru întărirea securității regionale”.

CITEȘTE ȘI:

Președintele Nicușor Dan: „În Ankara ducem securitatea Mării Negre cu un pas mai departe”

Așa o fi, dar dacă tot a adus aminte de Flancul Estic al NATO, este greu de înțeles cum de o întrebare a unei jurnaliste (deși adresată în limba română, nu în engleză) pare să-l fi prins în ofsaid pe Nicușor Dan! Întrebarea era referitoare la un potențial acord privind extinderea unei rețele de conducte de combustibil din perioada Războiului Rece către estul Europei și Turcia și a avut drept punct de plecare declarația lui  Karol Nawrocki, făcută chiar la summit: „caracterul de dublă utilizare al conductelor… oferă posibilitatea de a consolida securitatea întregului flanc estic al NATO, așa că aceasta reprezintă, de asemenea, o ocazie pentru mine și pentru întreaga Europă Centrală de a readuce în discuție această chestiune”.

Fiind întrebat cum comentează declarația Președintelui Poloniei, Nicușor Dan părea că nu știe la ce se referă jurnalista: „Sistemul de…?… Pentru aprovizionare sau pentru ce?” Iar răspunsul său este unul de control al daunelor, produse de modul descalificant în care consilierii săi și diplomații români au pregătit această discuție cu ziariștii: „Din câte știu eu, infrastructura noastră e printre cele mai bune din regiune”. Adică, pentru o discuție despre infrastructura energetică a flancului estic al NATO, diplomații români nu s-au sincronizat cu omologii polonezi? Oare acele conducte nu vor trece prin România, dinspre vestul Europei, via Polonia spre Turcia?

CITEȘTE ȘI:

Nicușor Dan, mesaj de la summitul NATO: „Nu văd un risc de retragere a trupelor americane din Europa” VIDEO

Evident că nu putem să nu remarcăm poziționarea foarte bună a lui Nicușor Dan în poza oficială de la dineul oferit de Președintele Turciei (central, rândul al doilea, vizibil în spațiul din spatele lui Trump și Erdogan), precum și pozele (de la întâlniri bilaterale sau întâmplătoare, la intrarea sau pe holurile clădirii unde are loc summit-ul) care vor să ne dea de înțeles că Președintele României este un lider respectat.

Cu privire la discuțiile bilaterale avute de Nicușor Dan, parcă prea tare ne este subliniată discuția neplanificată cu Prim-ministrul Canadei, de parcă Mark Carney nu ar trebui să fie foarte satisfăcut de faptul că România a semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, coordonată de Canada.

La ce ne folosește apartenența la această bancă, alături de Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, Turcia și Ucraina, aflăm de la Nicușor Dan: “Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității”. Ce nu ne spune Nicușor Dan este cu ce capital va contribui România și cine va beneficia de investiții! Nu pot să nu mă întreb dacă mai era nevoie să participăm la capitalizarea unei astfel de bănci, după ce am împrumutat deja atâtea miliarde de euro pentru SAFE!