Abandonarea South Stream: înfrângerea lui Putin sau o nouă strategie a Moscovei?

Uniunea Europeană a anunţat, în cursul zilei de marţi, că va continua discuţiile cu statele membre privind acordul lor cu Rusia pentru cosntruirea gazoductului South Stream, în ciuda faptului că preşedintele Vladimir Putin a declarat că Moscova abandonează acest proiect.

Cât adevăr este în declaraţiile lui Putin?

În mediile analistilor economici se consideră însă că anunţul făcut de Putin nu este altceva decât o modalitate de a pune presiune pe autorităţile bulgare, cele care au renunţat sine die la proiectul rus, dupa ce au fost avertizate de CE (inclusiv prin intreruperea rambursării fondurilor pentru proiecte europene şi celebrul MCV) că încalcă legislaţia europeană.

“Următoarea întâlnire privind South Stream a fost planificată pentru 9 decembrie 2014 şi va avea loc indiferent de anunţul făcut de Rusia”, a declarat Maros Sefcovic, vicepreşedintele UE însărcinat cu problemele energetice. “În mod evident,aceste noi evoluţii vor fi un element suplimentar care va fi discutat la această întâlnire”, a spus el.

Proiectul South Stream, cu un cost evaluat la 22 de miliarde de dolari, a început să aiba probleme de la debutul acestui an, când Comisia Europeana a precizat că acordurile încheiate de statele membre cu Gazprom pentru construirea conductei încalcă legislaţia europeană. Au fost luate atunci în vizor Bulgaria şi Ungaria, ultima dintre aceste ţări mergând până la a găsi modalităţi de a eluda restricţiile impuse de Bruxelles.

Se adaugă la aceasta şi dificultăţile economice mari ale Rusiei, după prăbuşirea preţului petrolului, cu mai multe bănci şi cea mai mare companie petrolieră, Rosneft, care au început să ceara ajutoare din fondurile statului.

Preşedintele Putin a declarat, luni, că Rusia este nevoita să renunţe la proiect din cauza imposibilităţii de a ajunge la un acord pentru tranzitarea Bulgariei. “Nu am reuşit să obţinem permisele necesare din partea Bulgariei şi astfel nu putem continua acest proiect. Nu putem să oprim toate investiţiile la frontiera Bulgariei. Desigur, aceasta este alegerea prietenilor nostri din Europa”, a spus Putin, în timpul vizitei sale de stat la Ankara.

Rusia şi UE se bat, Turcia lui Erdogan câştigă

O parte a presei occidentale califică renunţarea la proiectul South Stream drept o mare înfrângere diplomatică pentru Putin şi unul dintre puţinele momente în care UE şi administraţia Obama au punctat în disputa lor cu Rusia. O serie de analişti occidentali arată însă că aceasta este modalitatea lui Putin de a pune presiune pe statelele membre UE vizate, tactică în urma căreia Turcia şi al său preşedinte, având mereu fricţiuni cu Vestul ies câştigători de etapă.

La conferinţa de presă ce a urmat după întâlnirea cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, Putin a declarat că, în cazul în care South Stream nu va mai fi finalizat, Turcia va beneficia de o reducere a preţului gazelor livrate şi de o suiplimentare cu trei miliarde de metri cubi anual. Prerşedintele Gazprom, Alexei Miller, a declarat că va fi construită o nouă conductă către Turcia (pe lângă actualul gazoduct Blue Stream) cu o capacitate foarte mare – de 63 de miliarde de metri cubi anual. Conducta ar putea fi prelungită până în Grecia, în cazul în care condiţiile de pe piata europeană vor justifica din punct de vedere economic această decizie.

Bulgaria riscă să fie destabilizată de declaraţiile lui Putin

Putin a avertizat Sofia că statul bulgar va pierde circa 400 de milioane de euro dacă South Strean nu este finalizat (până în 2015, aşa cum prevedeau estimările recente). Aceşti bani ar fi provenit din taxa de tranzit percepută de Bulgaria pentru segmentul naţional al conductei. Este motivul pentru care fostul ministru socialist al Economiei de la Sofia, Rumen Ovcearov, a dat vina pe guvernul abia învestit al lui Boiko Borisov că “a reuşit să suspende trei proiecte mari de infrastructură în Bulgaria, care ar fi putut aduce investiţii mari în ţară şi alte beneficii economice”. Ovcearov se referea, în primul rând, la opoziţia manifestata de fostul guvern condus de Borisov faţă de planul construirii unei centrale nucleare la Belene (nu departe de Zimnicea) cu tehnologie rusă. Pe acest fond, nu este exclus ca declaraţiile prin care Putin pune presiune asupra Bulgariei să provoace tensiuni politice la Sofia.

Victorie diplomatică cu mari dureri de cap pentru UE

Aparenta victorie diplomatică a UE în cazul South Stream dă însă dureri de cap Bruxelles-ului. Sporind sa nu dependenţa faţă de Rusia, South Stream era o variantă bună de aprovizionare cu gaz a sud-estului Europei, care ar putea întâmpina mari dificultăţi în noul context.

Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, care are drept obiectiv integrarea in Uniunea Europeana, susţine ca ar fi fost mult mai bine în condiţiile în care South Stream s-ar fi realizat. “Plătim preţul unui conflict între mari puteri”, a spus el, iritat. Într-o situaţie extrem de dificila s-ar afla şi Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina sau Croaţia.
Soluţiile alternative sunt relativ puţine.

South Stream a murit, trăiască Nabucco?

Renaşterea proiectului Nabucco nu este imposibilă, scrie Reuters, având în vedere că mai multe companii care exploatează zăcămintele azere din campul Shah Deniz II au renunţat la el tocmai din cauza competiţiei cu South Stream, care risca să “fure” clienţii proiectului european. În noul context, o reanalizare a proiectului Nabucco, poate oferi o soluţie.

Apoi există proiectul preferat în locul Nabucco- Trans Adriatic Pipeline (TAP), care ar urma să aducă gazele din Azerbaidjan, prin Turcia, spre sudul Europei. Consorţiul TAP a refuzat să comenteze în ce măsură ar putea prelua rolul South Stream, scrie Reuters. În cărţi ar mai putea intra şi varianta cosntruirii unor mari facilităţi pentru gaze naturale lichefiate pe isula Krk din Croaţia, unde ar urma să fie adus gaz lichefiat din Qatar, Algeria şi chiar SUA. În mod evident, Washingtonul privilegiază acest proiect. Varianta propusă de compania slovacă de transport a gazelor Eustream pare să fi suscitat cea mai mare atenţie. Eustream a propus proiectul Eastring, care ar fi alimentat din Slovacia (ţară care are acces atât la gazele importate din Rusia, cât şi la cele din Europa de Vest şi de Nord) şi ar urma să tranziteze sud-vestul Ucrainei, România şi Bulgaria.