Abuzul, între infracțiune și salvare politică

Gabriel Oprea speră să scape de dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, aruncând cartoful fierbinte în brațele judecătorilor CCR. Acțiunea sa i-ar oferi și lui Liviu Dragnea o posibilitate de scăpare din dosarul în care este acuzat, alături de fosta soție Bombonica Prodana, de abuz în serviciu.

Avocatul fostului ministru Gabriel Oprea a cerut instanţei supreme să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate privind infracţiunea de abuz în serviciu, care nu prevede un prag valoric de la care producerea unui prejudiciu în cadrul exercitării unei funcţii publice poate fi considerată infracţiune. „Cererea noastră este admisibilă. Dorim sesizarea CCR referitoare la articolul 297, alineat 1 Cod Penal şi la articolul 13, indice 2 din legea 78/2000. Legiuitorul nu a stabilit un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, ceea ce face ca textul legal să nu fie previzibil“, a susţinut avocatul, care a invocat o serie de articole din Constituţie şi din Convenţia CEDO. Procurorul DNA a cerut respingerea ca inadmisibilă a solicitării, susţinând că stabilirea unui prag excede competenţelor CCR. Instanţa a admis cererea şi va sesiza Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate privind inexistenţa unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu. Judecarea dosarului va continua la instanţa supremă pe 23 mai.

Pe 11 mai 2016, fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în dosarul maşinii de lux cumpărate de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pentru protecţia demnitarilor şi folosită de Oprea. În acelaşi dosar sunt judecaţi foştii şefi de la DIPI Gheorghe Nicolae, Nelu Zarnica, Nicolae Pavel şi Dănuţ Iacob, prejudiciul în dosar fiind de 410.000 de lei. Procurorii au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri ale lui Oprea, Nicolae şi Pavel, până la concurenţa sumei de 410.000 lei, în vederea recuperării pagubei produse de aceştia prin abuz în serviciu.

Coloanele lui Oprea

Poliția Capitalei a stabilit că prejudiciul produs de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea prin folosirea abuzivă a coloanelor oficiale se ridică la 86.186 de lei. Raportat la cele 1.607 de deplasări în care Oprea a folosit coloana oficială, rezultă o sumă infimă alocată pentru fiecare deplasare, de doar 53 de lei. Or, această sumă nu acoperă nici măcar carburantul folosit de echipaje pentru însoțirea demnitarului, ca să nu mai vorbim de uzura autovehiculelor care, așa cum s-a văzut, au avut alt regim de deplasare prin oraș. Gabriel Oprea, în calitate de ministru, a avut, în perioada ianuarie-octombrie 2015, 1.607 deplasări, folosind coloana oficială atât la instituţii publice, cât şi la destinaţii private. El realiza, în medie, cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale poliţiei rutiere, numărul fiind „de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate de preşedintele României şi de 1,8 ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului“, explică DNA.

Ce spune legea în prezent

Potrivit articolului 13 indice 2 din Legea 78/2000, „infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani“. Conform articolului 297 alineatul 1 din Codul penal, privind abuzul în serviciu, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică“.

CCR, prinsă la mijloc

Pe 15 iunie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile articolului 297 alineatul 1 din Codul penal, stabilind că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii“. Pentru a pune în aplicare decizia CCR, Ministerul Justiţiei a propus înlocuirea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos“ din articolul 297 cu sintagma „îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului“, modificarea fiind cuprinsă în proiectul de modificare a codurilor penale, celebra Ordonanță 13. Atunci, ministrul de Justiție de la acea vreme, Florin Iordache, introdusese un prag de 200.000 de lei sub care nu era considerat abuz în serviciu.

Dragnea și Bombonica lui

Cu toate că în noul Cod Penal nu se pune problema unei limite a prejudiciului înregistrat în urma unei infracțiuni de abuz în serviciu, politicienii noștri se dau peste cap să impună un nivel cât mai ridicat al acestei valori. Iar asta dintr-un motiv „bine întemeiat“: vor să ridice cât mai sus valoarea acestui prejudiciu, astfel încât să depășească pejudiciile infracțiunilor comise de ei sau de apropiații lor. Unul dintre aceștia este Liviu Dragnea, actualul președinte al Camerei Deputaților. În ciuda acestei înalte poziții politice, Dragnea deține un „palmares“ juridic prea puțin onorabil. Cu toate că la un moment dat a cochetat cu ideea de a ocupa chiar și funcția de premier al României, Dragnea este deja condamnat, prin sentință definitivă, la doi ani de detenție cu suspendarea executării pedepsei, în „Dosarul Referendumul“. Dar, în privința acelei condamnări, liderul PSD s-a plâns mereu că ar fi victima a unui proces politic. Însă iată că acum el este „protagonistul“ unui alt dosar penal, în care a fost deja trimis în judecată, împreună cu fosta sa soție Bombonica Prodana, ex – Dragnea. Procesul lor a început anul acesta, pe 31 ianuarie, când magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au pus pe rol dosarul în care Liviu Dragnea, alături de Bombonica și alți co-inculpați sunt acuzați de abuz în serviciu. Concret, actualul lider al PSD a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pe 15 iulie 2016, sub acuzația de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual, fapte pe care le-ar fi comis pe vremea în care deținea funcția de președinte al Consiliului Județean Teleorman. Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitatea lui de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, care în acea perioadă ocupa funcția de director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, să-și încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și, implicit, plata drepturilor salariale pentru două angajate ale acestei instituții. DNA susține că: „În realitate, cele două funcționare și-au derulat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a PSD, filială a cărui președinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă“.

La rândul său, Bombonica Prodana (fostă Dragnea) este acuzată și trimisă în judecată pentru că în perioada 3 martie – 1 august 2008 și 3 iulie 2009 – 1 august 2010 nu le-a sancționat pe cele două subordonate care, încadrate pe funcția de referent la instituția pe care aceasta o conducea, au lucrat, în realitate, la sediul PSD Teleorman, încălcând astfel prevederile contractului individual de muncă și fișa postului. Situație în care, cu toate că Bombonica știa că ambele referente nu s-au prezentat mai mult de un an la locul lor de muncă real, le-a achitat salariile din bugetul Direcției Generale de Asistența Socială și Protecția Copilului Teleorman. Procurorii anticorupție au calculat că în urma acestui lanț infracțional s-a produs un prejudiciu de 108.000 de lei, așadar, mai puțin de 25.000 de euro. Iată că, la fel ca în alte cazuri de corupție, apare deosebit de limpede motivul pentru care o serie de politicieni infractori doresc să urce cât mai sus pragul valorii prejudiciului de la care abuzul în serviciu poate fi considerat infracțiune, iar cei care le comit intră sub puterea legii.

Udrea l-a băgat pe Băsescu la înaintare

Băsescu își apără familia extinsă

În tabăra lui Dragnea și a celor care cer un prag valoric pentru abuzul în serviciu se găsește și Traian Băsescu. Fostul președinte și-a exprimat adeseori părerea că abuzul în serviciu ar trebui dezincriminat, sau măcar să fie mai clar definit în legislația în vigoare. În același timp, el a mai susținut că, de fapt, dosarele DNA sunt doar niște „arme politice“ menite să scoată din joc anumite personalități publice. De fapt, pare că vehemența fostului președinte are cu totul alte cauze. Una dintre acestea ar fi că el încearcă să-și apere propria piele: în primăvara anului trecut s-a anunțat redeschiderea dosarului „Flora“, în care Traian Băsescu este acuzat de abuz în serviciu pentru niște fapte pe care le-ar fi comis pe vremea în care era primar general al Capitalei. Pe de altă parte, Ioana Băsescu, fiica sa cea mare, precum și Elena Udrea, fosta „Blondă de la Cotroceni“, sunt și ele cercetate penal, printre altele, și pentru comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu.

„Nu voi stabili un prag“

Actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, nu vrea prag pentru abuzul în serviciu. „În acel proiect de lege avem şi propunerea de modificare a abuzului în serviciu, actualul 297 din Codul penal şi nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. (…) Legiuitorul naţional trebuie să respecte legea fundamentală, potrivit căreia constituie abuz, fapta funcţionarului şi acolo nu se referă la un prag. Îi laşi judecătorului libertatea de a aprecia că o faptă de abuz cu o anumită consecinţă păgubitoare este infracţiune sau nu. De aceea, judecătorul are libertatea de apreciere, ţine seama de personalitatea făptuitorului, de gravitatea faptei, dacă este recidivist sau nu, de scopul şi mobilul faptei. Judecătorul poate să dea suspendare în executarea pedepsei, poate să amâne aplicarea pedepsei, după cum procurorul poate să renunţe la urmărirea penală. Eu, ca ministru şi ca iniţiator al proiectului de lege, nu pot să mă abat de la decizia Curţii Constituţionale.“

Abuzul în serviciu le-a venit de hac

Comiterea infracțiunii de abuz în serviciu le-a venit deja de hac mai multor demnitari de stat ori unor apropiați ai acestora. Iar în această privință lista este relativ lungă: Nicuşor Constantinescu, Elena Udrea, Radu Mazăre, Gheorghe Nichita, Andrei Chiliman, Alina Bica, Cristian Popescu Piedone, Marian Vanghelie. Acestora li se adaugă și mulți alții, la nivel mai coborât, de la primarii unor localități din provincie la înalți funcționari ai unor instituții de stat.

Funcționari fără responsabilitate

Anul trecut, pe vremea când Curtea Constituțională a României urma să se pronunțe asupra unei sesizări de neconstituționalitate referitoare la abuzul în serviciu, Laura Codruța Kovesi a declarat că o asemenea decizie ar avea consecințe grave pentru înfăptuirea actului de justiție. Concret, șefa DNA a susținut că, în urma unei asemenea decizii, lupta anticorupție va rămâne, practic, fără obiect. Iar asta pentru că abuzul în serviciu este principala acuzație formulată de către DNA împotriva unor demnitari ai statului. Concret, Kovesi a afirmat că dezincriminarea acestei infracțiuni ar bloca peste 800 de dosare de corupție aflate în lucru, ceea ce ar însemna circa 42% din dosarele instrumentate de către DNA. Dar cea mai gravă consecință a unei asemenea decizii ar fi faptul că doar anul trecut aceste infracțiuni au adus un prejudiciu de 620 de milioane de euro. „Sunt bani care trebuie restituiți statului, dar dacă această infracțiune este dezincriminată, statul își ia adio de la ei“. „Noi am vrea ca statul să-și dorească să investigăm cazuri de corupție la nivel înalt. Ca să putem face asta avem nevoie de legislație serioasă și să fim lăsați să lucrăm. Nu noi vom fi afectați, ci cetățenii“, a spus Laura Codruța Kovesi. În plus, ea a mai adăugat: „Pe de altă parte, dacă ar fi dezincriminat abuzul în serviciu, funcționarii publici și demnitarii vor fi lipsiți de orice responsabilitate, pentru că nu vom avea infracțiune pentru care să-i pedepsim, iar ei vor putea să facă ce vor, să încheie orice contracte. Prejudicii enorme nu vor putea fi recuperate. Condamnații la închisoare definitiv pentru abuz în serviciu vor ieși din pușcărie, vor pleca acasă ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Dacă prejudiciul nu este deja recuperat, nici nu o să mai fie recuperat vreodată. Pe viitor, să nu ne mai așteptăm ca funcționarii și demnitarii să fie responsabili și să avem așteptări. Fiecare va interpreta legea cum va vrea. Sunt consecințe extrem de serioase. Lupta cu corupția este legată foarte clar de statul de drept. DNA a contribuit la consolidarea statului de drept“.

Vasile Surcel, Eduard Pascu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.