Acorduri de Cireşar

Sanda Weigl şi Cvartetul Balanescu, în premieră la ArCuB

Politica i-a îndepărtat de ţară… Muzica îi readuce mereu acasă!

Amândoi s-au născut în România, în familii cu tradiţie artistică. Amândoi au învăţat să cânte aici şi au fost marcaţi de muzica autohtonă. Amândoi au fost nevoiţi, încă din copilărie, să urmeze calea străinătăţii. Sanda Weigl şi Alexander Balanescu, doi artişti români de excepţie, revin în faţa publicului bucureştean pe 11 şi 12 iunie, la ora 20.00, la Sala ArCuB din Capitală.

Concertul “Gipsy Songs” propune o selecţie de piese lăutăreşti cu tradiţie, de la Maria Tănase, Romica Puceanu şi alte nume reprezentative ale folclorului românesc, prezentate într-o manieră aparte. Sanda Weigl şi Cvartetul Balanescu creează constant noi formule de exprimare muzicală. Protagoniştii sunt deja celebri pentru tehnica şi coordonarea în improvizaţii spectaculoase; concertele lor sunt un model inepuizabil de inovaţie interpretativă.

Sanda Weigl este plecată de peste patruzeci de ani din ţară, dar muzica o face să accepte necondiţionat, chiar să aştepte cu entuziasm, întoarcerea acasă. A avut o existenţă bogată şi tumultuoasă, demnă de un scenariu de film. S-a născut în Bucureşti şi, de mică, a fost fascinată de muzica lăutărească, învăţând piese de “inimă albastră” de pe discurile Mariei Tănase şi de la lăutarii de pe stradă. La 13 ani, pleacă împreună cu familia în Germania de Est, locuind la mătuşa Helene (Weigl), văduva lui Bertolt Brecht, celebrul dramaturg, creator de şcoală de teatru şi director al renumitului “Berliner Ensemble”. În adolescenţă se integrează perfect în trupa rock “Team 4”. În 1968, formează un grup de activişti şi protestează public împotriva invadării Cehoslovaciei. Este arestată şi condamnată la închisoare pentru „acţiuni împotriva statului“. Deşi este eliberată înainte de termen, Sanda Weigl este obligată să muncească într-o fabrică şi i se interzice să desfăşoare orice activitate artistică, timp de şase ani. Considerată “inamic al statului”, trei ani mai târziu este expulzată în Germania de Vest. Aici îşi începe cariera de actriţă la “Teatrul Schiller”. În lumea scenei, îşi descoperă viitorul soţ – unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi contemporani din Germania -, pe Klaus Pohl. În 1992, emigrează împreună în Statele Unite, unde revine la “prima dragoste”: muzica. Vocea puternică, experienţa teatrală, stilul plin de personalitate, dar şi repertoriul inedit au impus-o spectaculos în faţa publicului american. Cântă cu patimă şi trăieşte intens bucuria de a face cunoscute piesele Mariei Tănase în sălile de spectacol şi cluburile din New York. Aminteşte în orice ocazie că este datoare muzicii româneşti şi chiar subliniază că nu şi-a uitat limba datorită vechilor cântece lăutăreşti.

Cvartetul Balanescu

Alexander Balanescu s-a născut în 1954 la Bucureşti. La vârsta de 7 ani, începe să studieze vioara, sub conducerea profesorilor Garabet Avakian şi Ştefan Gheorghiu. În 1969, părăseşte România împreună cu familia, locuind mai întâi în Israel şi apoi la Londra. Peste tot, vioara l-a însoţit, iar cursurile începute la Bucureşti le-a încheiat mai târziu la “Julliard School of Music” din New York. Timp de patru ani, a susţinut cu precădere concerte de muzică clasică. Însă, ulterior, dornic să descopere, să experimenteze şi să depăşească limitele unui stil, Alexander Balanescu pune bazele propriului cvartet. Noua orientare muzicală aleasă îl afirmă atât ca virtuoz interpret, cât şi ca un deosebit compozitor şi improvizator. Cucereşte publicul prin introducerea în partiturile contemporan-clasice, a accentelor de jazz ori influenţelor folclorice româneşti şi nu numai. A compus muzică pentru piese de teatru, lungmetraje, televiziune şi chiar pentru academii de coregrafie. Împreună cu cvartetul său, a susţinut recitaluri şi a fost invitat la prestigioase festivaluri şi concerte internaţionale. S-a remarcat în lumea muzicii prin disponibilitatea de a se adapta interpretativ la diverse stiluri, de la clasic şi contemporan la modern şi experimental, de la jazz, la tehno şi chiar pop (a fost invitat în concertele alături de Kate Bush şi Pet Shop Boys). Şi în cazul lui Alexander Balanescu, “rădăcinile” româneşti s-au impus cu succes: albumele “Luminitza” şi “Lume, Lume“, puternic impregnate de folclorul românesc, fiind argumente de necontestat în acest sens. Anul acesta, destinul l-a adus din nou în faţa publicului român. El semnează muzica şi evoluează ca protagonist – alături de actorul Marius Manole – pe scena Sălii ArCuB, în spectacolul “Însemnările unui nebun” de N.V. Gogol, în regia lui Felix Alexa.

Sanda Weigl şi Alexander Balanescu s-au întâlnit cu ani în urmă la New York. Pasiunea pentru cântecele vechi româneşti i-a atras într-o frumoasă colaborare, concertele lor promovând muzica românească în toate colţurile lumii, de aproape 10 ani. Ei au susţinut show-uri încununate de succes atât în SUA, cât şi în Europa.

Peste timp, micuţa interpretă, ce visa să încingă jalea-n lăutari, punând mâna în brâu asemenea Mariei Tănase, şi tânărul entuziast, ce ţintea să mânuiască arcuşul aşa cum o făcea Ciprian Porumbescu, au ajuns artişti în toată firea. Însă şi acum sunt îndrăgostiţi de muzica românească şi, atunci când se întâlnesc pe scenă, ard ca două flăcări, încercând să-i aducă acesteia un binemeritat tribut.

“Gipsy Songs” este un spectacol total, susţinut de Sanda Weigl şi Cvartetul Balanescu, cu piese-simbol ale muzicii autohtone, condimentate cu influenţe provocatoare de jazz, cu parfumul şansonetei ori cu intense tonuri de cabaret.

Cristian Mandeal revine la Sala Radio

Dirijorul Cristian Mandeal

Apropiindu-se de închiderea unei stagiuni intense, pline de evenimente ce au atras un public numeros, “Orchestra Naţională Radio” vă invită la o nouă seară de sărbătoare muzicală: trei compozitori germani – Schumann, Mendelssohn şi Beethoven, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal şi cu participarea apreciatului violonist Ilian Gârneţ.

Vineri, 14 iunie, la ora 19.00, la Sala Radio, veţi asculta Uvertura operei “Genoveva” de Schumann, lucrare bazată pe o legendă medievală germană, singura operă semnată de compozitor, dirijată de el însuşi la premiera din Leipzig (1850). “Concertul în mi minor pentru vioară şi orchestră”, creat de Mendelssohn, este una dintre cele mai des interpretate lucrări pentru vioară, influenţând într-o asemenea măsură compozitorii care i-au urmat încât este privită ca partitura cel mai des folosită ca sursă de inspiraţie sau chiar de… plagiere. Simfonia a VI-a în Fa major, op. 68 – “Pastorala”, creaţie a „titanului” Beethoven, evocă pasiunea compozitorului pentru natură, manifestată în dese escapade în zone rurale.

În cei aproape 40 de ani de activitate dirijorală neîntreruptă, Cristian Mandeal şi-a exercitat profesia atât în România, cât şi în străinătate. A studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, completându-şi ulterior studiile la Berlin, cu Herbert von Karajan, în 1980, şi la München, cu Sergiu Celibidache, în 1990.

A fost dirijor al filarmonicilor din Târgu Mureş (1977 – 1980), Cluj (1980 – 1987) şi Bucureşti (1987 – 2009) şi director artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”, ediţiile din 2001 şi 2003.

Ca dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” (1991 – 2009) a ridicat nivelul acesteia la cote deosebit de înalte, lăsând în urmă o instituţie-etalon pentru România. În străinătate, Cristian Mandeal a dirijat sute de concerte ca invitat a zeci de orchestre, pe 4 continente, în 35 de ţări şi 31 de capitale. A participat la multe festivaluri internaţionale de prestigiu în compania celor mai reputaţi artişti contemporani.

A fost director artistic la “Northern Israelian Orchestra” din Haifa (1999 – 2002) şi la “Orchestra Naţională Bască” din San Sebastian (2001 – 2008), dirijor permanent la „Orchestra Haydn” din Bolzano e Trento (2000 – 2003); dirijor oaspete principal al Orchestrei „Halle” din Manchester (2003 – 2008) – primul deţinător al acestui titlu în întreaga existenţă de 150 de ani a acestei orchestre -, al Filarmonicii din Belgrad (stagiunea 2006 – 2007) şi al Filarmonicii din Copenhaga (2006 – prezent).

Cristian Mandeal a dirijat peste 60 de prime audiţii absolute, în special ale compozitorilor români, dar şi străini, o parte dintre acestea fiindu-i dedicate. Este un promotor neobosit al lui George Enescu, programându-i muzica pe toate meridianele. Printre altele, a dirijat opera „Oedipe” în primă audiţie britanică (la Festivalul de la Edinburgh – 2002) şi italiană (“Teatro Lirico” din Cagliari, 2005). Din 2008 este Preşedintele Societăţii „George Enescu” din Londra.

Violonistul Ilian Gârneţ şi-a însuşit primele noţiuni muzicale în Chişinău, unde a urmat şi cursurile Academiei de Muzică, continuând apoi perfecţionarea la Academia “Sibelius” din Helsinki şi la “Conservatorul Regal” din Bruxelles, studiind cu Igor Oistrakh.

Ilian Gârneţ a colaborat cu dirijori renumiţi dintre care îi amintim pe G. Varga, P. Goodwin, G. Mustea, M. Katz, C. Florea, V. Sirenco, O. Palimski, C. Mandeal, J. Van Zweden, V. Doni, V. Verbitzki, C. Escher.

Este câştigător al Concursurilor Internaţionale “Tibor Varga” (2008) şi “Regina Elisabeta” (2009), acestea fiind doar două premii semnificative dintre multiplele primite până în prezent.

Ilian Gârneţ a fost numit “Artist al Poporului” în Republica Moldova. A efectuat, de asemenea, numeroase înregistrări, dintre care CD-ul realizat alături de pianista Alina Bercu a primit Premiul “Clé d’Or” în Franţa, precum şi Medalia de Aur în Belgia.

Stagiunea “Sunetul Muzicii” la Muzeul Peleş

Organistul Remus Henning

Sâmbătă, 22 iunie 2013, de la ora 17.00, orga din sala de muzică a castelului va răsuna din nou după decenii de tăcere şi după o minuţioasă restaurare finanţată de “ExcesMusic”.

Recitalul-eveniment se înscrie în cadrul celei de-a treia ediţii a Stagiunii “Sunetul Muzicii”, eveniment organizat de “Muzeul Naţional Peleş”, “ExcesMusic” şi “Radio România Cultural”.

Carmen Sylva şi Enesco, 1910

Protagonist va fi Remus Henning. Acesta a urmat, între anii 1989 şi 1991, o specializare în muzica bisericească la “Conservatorul Regal de Muzică” din Regensburg (Germania). În perioada 1995-2000 a fost student la “Facultatea de Muzică” din Braşov, secţia orgă, la clasa maestrului Hans Eckard Schlandt. În anul 2006 îşi susţine masteratul în “Interpretare Organistică” la Conservatorul de Muzică din Paris – clasa maestrului Daniel Roth. Remus Henning susţine anual concerte în ţară şi în străinătate: Germania, Austria, Ungaria, Italia, Franţa, Spania, Liban şi Elveţia. Este câştigător a numeroase premii: 1992 – Premiul I la “Concursul de interpretare organistică” de la Viena; 1995 – Premiul I pentru interpretarea muzicii baroce în München; 2000 – Premiul I la “Concursul Internaţional de Orgă” din Paris; 2002 – Premiul de Onoare pentru cea mai bună interpretare modernă la “Festivalul Internaîional de Muzică” din Italia; 2006 – Premiul de Onoare şi trofeul „Omul de Aur” la “Festivalul de Orgă” de la Alma-Ata – Kazahstan.

Din anul 2012, este protagonistul producţiei „Orgi istorice din România (5 albume)”, înregistrând deja primul CD cu orgile transilvănene din Cisnădie.

Orga restaurată de la Castelul Peleş

Orga Castelului Peleş a fost construită în anul 1904 de firma Rieger (Jägerndorf) ca op. 1000. Deja numărul acestei lucrări atestă importanţa instrumentului regal. Este vorba de un instrument cu o dispoziţie romantică, registrele fiind dispuse pe două manuale şi pedalier. Acest instrument este înzestrat cu o tractură pneumatică, tubulatura se află într-un dulap cu jalouzii. Instrumentul se află într-o nişă între două încăperi şi poate fi cântat din două console. În arhive există câteva poze cu regina Elisabeta la orgă şi George Enescu la vioară. Regina Elisabeta a României, Carmen Sylva, a fost cea care a trezit interesul tânărului muzician pentru orgă. Regina Elisabeta a primit la vârsta de 12 ani lecţii de orgă de la organistul, pianistul şi compozitorul Sigismund Neukomm, când acesta se afla ca oaspete în Castelul “Monrepos” la Neuwied.

Pe 22 iunie, de la ora 17.00, Remus Henning va interpreta creaţii de Claude Balbastre, Antonin Dvorak, Louis Vierne şi Johann Sebastian Bach.

Omagiu Maria Tănase, la Stockholm

Maria Răducanu şi Krister Jonsson

În deschiderea celei de-a 7-a ediţii a “Zilelor Filmului Românesc”, ICR Stockholm organizează un concert omagial Maria Tănase, cu participarea Mariei Răducanu şi a lui Krister Jonsson. Concertul din 13 iunie, de la Teatrul “Södra”, marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase şi va cuprinde prelucrări jazzistice după repertoriul acesteia.

Maria Răducanu şi Krister Jonsson au mai concertat în capitala Suediei în 2007 şi 2009, prima dată la clubul “Fasching”, în cadrul “Zilelor Jazzului Românesc”, iar a doua oară la “Konserthuset”, casa de concerte a oraşului Stockholm, cu ocazia “Zilei Naţionale a României”, bucurându-se de o primire foarte favorabilă atât din partea publicului, cât şi a presei suedeze.

Partener al ICR Stockholm încă din 2007, Teatrul “Södra” este una dintre cele mai vechi scene suedeze şi, totodată, o locaţie bine cunoscută pentru concerte de world music.

Maria Răducanu este una dintre cele mai importante şi originale voci ale jazzului românesc. Repertoriul ei cuprinde prelucrări jazzistice după cântece populare româneşti, dar şi după folclorul balcanic, rusesc sau portughez. Ea are la activ 8 apariţii discografice sub nume propriu, unde beneficiază de acompaniatori reputaţi din jazzul autohton şi internaţional. Unul dintre aceste albume, “Pure Music” (2008), este realizat în colaborare cu chitaristul suedez Krister Jonsson.

Krister Jonsson, chitarist şi compozitor de jazz şi muzică improvizată, este unul dintre cei mai respectaţi şi solicitaţi muzicieni din generaţia de astăzi din Scandinavia. A avut colaborări (concretizate în ample discografii şi turnee în toată lumea) cu nume de prim-rang, precum Marilyn Mazur, Fredrik Lundin, Cennet Jonsson, Rigmor Gustafsson, Jim Black, Audun Kleive, Peter Danemo, Linda Pettersson-Bratt etc.