Adrian Năstase, iartă-ne! N-am ştiut că mătuş-ta Tamara a fost atât de săracă

22.06 2015

Dosarul Zambacian, Trofeul Calităţii ori moştenirile de la mătuşa Tamara sunt pur şi simplu găinării ridicole, prin comparaţie cu şpăgile care ies la iveală în dosarele anti-corupţie din ultima jumătate de an. Din acest punct de vedere, Adrian Năstase chiar se poate considera a fi o victimă. Păi se compară mătuşa Tamara cu soacra lui Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, care i-a ”împrumutat” fiicei sale (soţia lui Moisescu… 670 de milioane de euro?!!! Și asta dintr-o amărâtă de pensie de 1.000 de lei? Și, după cum spune Moisescu, o fi pe undeva o eroare materială, un zero sau poate doi de zero în plus. Dar şi aşa, suma e uriaşă. Dar nu şi neplauzibilă. Valoarea contractele dubioase analizate de România Curată încredinţate în ultimii ani de Primăria Sectorului 1, în administraţia Chiliman, se apropie de un miliard de euro. Cu siguranţă, însă, nu am nimerit toate contractele cu probleme. 10% – şpaga standard într-un contract – reprezintă zeci de milioane de euro, tinzând către sută. Și vorbim de o singură primărie. Capitala mai are cinci sectoare, iar în România mai sunt vreo 4-5 oraşe cu bugete apropiate celui de la Sectorul 1. Și zeci şi sute de alte oraşe, mai mari şi mai mici. Slatina un oraş cât un cartier din Bucureşti, a fost suficient de mare pentru a asigura şpăgi de milioane de euro pentru fostul primar Vâlcov. Lupeniul încă e mare pe lângă Cavnic (mai degrabă o comună ai cărei locuitori ar încăpea în câteva blocuri turn). Dar sute de mii de euro erau extorcaţi şi de aici din contractele direcţionate prin fimele prietene. Și un singur astfel de contract bate o moştenire Tamara. Ce să mai vorbim atunci de scandalurile Microsoft, EADS şi cele care vor mai urma?

Îi spuneam unui coleg la telefon că nu am curajul să adun sumele din dosarele aflate în lucru la DNA ori pentru care există deja condamnări (în condiţiile în care e evident, că astea reprezintă doar şpaga descoperită). Că nu aş garanta că înainte de a afla suma totală n-aş verifica şi câte sticle goale mai am pe balcon, câtă benzină în rezervor şi ce tricou îmi sacrific. Există o limită peste care orice om cu bun simţ e greu să treacă şi să o accepte. Chiar şi atunci când folosim expresii de genul ”ăştia au furat o ţară întreagă” ne e greu să ne închipuim, să conceptualizăm, cât de mare e hoţia. Câte zerouri sunt în spatele cifrelor de şpagă. Că bugetele anuale de la Cultură sau Cercetare (cenuşăresele bugetului) sunt, pur şi simplu, mai mici decât şpaga dintr-un singur tun, dintr-un singur contract (şi nu din cele mai mari!)! Și dacă sunt lucruri pe care le poţi cuantifica şi compara, cum să cuantifici şi să compari suferinţa unei mame care şi-a pierdut copilul pentru că nu mai ştiu în ce spital ”n-au fost bani” pentru aparatură sau medicamente? Cum să cunatifici şi să compari suferinţa bătrânilor pentru care ”n-au fost bani” să li se mărească cu o sută de lei pensia? Cum să estimezi pierderile pe termen mediu şi lung a copiilor rămaşi fără educaţie pentru că ”n-au fost bani” pentru şcoli şi profesori la ţară? Dar pierderile cauzate de faptul că alţi copii, elevi şi studenţi care au avut parte de educaţie şi-au făcut bagajele pentru alte ţări că nu aveau ce să facă într-o Românie în care ”nu sunt bani”?

Nu, nu-l compătimesc pe Adrian Năstase. Până la urmă, el n-a fost decât unul dintre maeştrii depăşiţi de discipolii lor. În mizerie, hoţie, tupeu, îngâmfare, lipsă de responsabilitate, incoştienţă, minciună… Dar oricât de pregătit crezi că eşti, oricât de antrenat şi obişnuit cu tâlhăriile astea, tot prin surprindere eşti luat când auzi câte una ca asta: soacra care îşi împrumută fiica cu milioane de euro (zeci şi sute de milioane de euro!) dintr-o pensie de 1.000 de lei…

http://www.romaniacurata.ro/adrian-nastase-iarta-ne-n-am-stiut-ca-matusa-tamara-a-fost-atat-de-saraca/