' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
România a reușit o contraperformanță administrativă rară: a eliminat capacitățile de producție pe bază de cărbune, s-a lăudat cu planuri moderne pentru centrale pe gaze, a înființat companii și consilii de administrație, dar a uitat să construiască propriu-zis proiectele, spun experții. O analiză a lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), arată cum autoritățile de la București au aplicat cu strictețe obligațiile de închidere din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lăsând însă înlocuirea acestora la voia întâmplării, într-un mecanism financiar nesigur și subfinanțat.
Administrație de 20 de milioane de euro, zero megawați produși
Planul inițial prezentat la Bruxelles părea coerent: grupuri poluante pe lignit și huilă urmau să fie închise, iar în locul lor, Complexul Energetic Oltenia (CEO), în asociere cu parteneri privați, trebuia să ridice centrale moderne în ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT). Era vorba despre o capacitate de 850 MW la Ișalnița (în parteneriat cu ALRO) și de 475 MW la Turceni (în parteneriat cu Tinmar Energy), totalizând 1.325 MW de energie controlabilă.
Deși centralele trebuiau finalizate în 2026, realizarea lor fizică este inexistentă. În schimb, statul a excelat la crearea unei suprastructuri birocratice. S-au înființat societăți de proiect, directorate, s-au închiriat sedii, s-au plătit consultanți și s-au redactat rapoarte, mai spune expertul. AEI estimează că aproximativ 20 de milioane de euro au fost cheltuiți exclusiv pe organizare, hârtii și indemnizații, fără ca aceste entități să producă măcar un singur megawatt-oră pentru consumatorul român. „O secretară nu poate înlocui un grup energetic de 330 MW. Un sediu nu poate echilibra Sistemul Energetic Național”, punctează Dumitru Chisăliță.
Birocrația a distrus bugetele. Costurile au explodat cu peste 2 miliarde de lei
În anii 2022-2023, când alte state comandau masiv turbine pentru a-și asigura tranziția, autoritățile române organizau ședințe și temporizau procedurile.
Abia în 2025 și 2026 s-a ajuns la faza licitațiilor, care au fost amânate sau anulate din lipsă de oferte conforme. Între timp, piața mondială s-a schimbat radical: capacitățile de producție ale furnizorilor au fost rezervate de alte state, termenele de livrare au crescut la 3-4 ani, iar prețurile au explodat, mai notează Chisăliță.
Dacă inițial costurile eligibile pentru ambele centrale erau estimate la 4,17 miliarde de lei, la licitațiile recente acestea au ajuns la circa 6,43 miliarde de lei. Deoarece granturile europene alocate prin Fondul pentru Modernizare au rămas fixe la valoarea de 2,09 miliarde de lei, asociatul statului și partenerii privați trebuie să identifice fonduri suplimentare de peste 2,26 miliarde de lei doar pentru a acoperi diferențele de preț. Această scumpire masivă deteriorează grav fezabilitatea economică a centralelor, îndepărtând interesul investitorilor privați.
Obligații respectate doar la închideri
Analiza AEI demonstrează o asimetrie periculoasă: PNRR-ul a conținut obligații ferme pentru închiderea cărbunelui, dar a lăsat construcția centralelor pe gaze dependente de Fondul pentru Modernizare și credite bancare. România a raportat deja Comisiei Europene dezafectarea a 1.695 MW până la sfârșitul lui 2021 (grupuri de la Turceni, Ișalnița și Mintia), asumându-și o țintă cumulată de retragere de 3.780 MW pentru anul 2025.
În contrapartidă, la începutul anului 2026, nu există niciun megawatt nou construit și niciun contract de execuție semnat pentru Turceni și Ișalnița. Chiar și într-un scenariu extrem de optimist în care lucrările ar începe imediat, un termen realist pentru punerea în funcțiune ar fi perioada 2029-2030.
Consecința. Ne întoarcem la Bruxelles cu mâna întinsă
Această tranziție energetică făcută „invers” generează riscuri sistemice majore. Din cauza incompetenței instituționale și a calendarului ratat, statul român se vede acum obligat să meargă la Comisia Europeană pentru a cerși prelungirea termenelor de funcționare a grupurilor pe cărbune pe care promisese anterior că le închide, conchide președintele AEI.
AEI ne minte. (editat) Adrian Nastase a construit cateva cu firmele PSD, dar artizanale, nefunctionale, frumos colorate pe exterior si mormane de fier nou pe interior ce au ajuns direct la centrele de reciclare. Dupa ce au spalat milioanele de euro au anuntat UE ca vor renuta la centralele nou construite pe gaz, hidrogen si carbune deoarece afecteaza mediul si trec pe ecologice. Seres a ramas masca cand a auzit ca vor ajunge la fier vechi.
marele invatat prof dr in drepti Mitica Chisoliță, sa spuna si de unde gaz,ca Romania e in pana de gaz,altfel Asociatia sa trebuie sa se reboteze Asociatia Energie Prosteasca,prescurtat AEP
Sunteti rautaciosi , am avut si avem in continuare cei mai buni politicieni si bineinteles ca guvernele emanate de acestea au stabilit cele mai bune masuri pt. Romania.
Avem surplus si exportam; energie, produse industriale nu mai spun de produsele agricole.
Suntem cei mai tari din UE .
„Turceni (în parteneriat cu Tinmar Energy)” – asa, sa stim cine a platit articolul si sustine aberatia de energie electrica din pamant, ca-carbune ioc !
ca folosesc drept mascota CTE Iernut reabilitata/retehnologizata de la 600 MW la 400, dar de ani buni/de pe vremea lui virgil popsecu cand era in proportii de 90% finalizata a sistat lucrarile pe motiv de intarziere, dar de fapt in comunism ar fi fost considerat sabotaj in democratie este doar respectarea unor criterii de performanta…dupa ce au facut praf imprumuturi si altele Orban si Catu, au chemat PSD ca devenise ”frecventabil” mai ceva decat un ghiocel…pe principiul capul plecat sabia nu-l taie si nici economia nu se normalizeaza…