„Al. Ioan Cuza s-ar supăra foarte mult dacă ar auzi că spunem Mica Unire”

Istoricul Adrian Cioroianu a explicat într-o intervenție pentru B1 TV de ce este greșită formularea Mica Unire pentru semnificația zilei de 24 ianuarie, când românii serbează Unirea Principatelor:

„Alexandru Ioan Cuza s-ar supăra foarte mult dacă ar auzi că spunem Mica Unire. Este și incorect din punct de vedere istoric. El a fost exponentul unei generații admirabile, probabil una dintre cele mai benefice generații din istoria noastră, generația pașoptistă.

Nu au făcut o unire mică, au făcut o unire uriașă. A fost mai greu de făcut decât unirea din 1918. A fost o unire în timp de pace, în timp ce România nu era independentă, în timp ce România nu avea un statut deloc sigur și în aceste condiții semnificația zilei de 24 ianuarie este efectiv de o importanță exponențială pentru istoria noastră modernă.

Fără acea unire, care nu e deloc mică, e greu de iamginat cum cele două state, Moldova și Țara Românească, ar fi terminat secolul al 19-lea.

Altfel, unite sub domnia lui Carol I, care a avut inspirația de a continua reformele lui Alexandru Ioan Cuza și ale generației sale, în aceste condiții tânăra Românie a făcut un salt de proporții cosmice față de ce eram la 1848 și ce aveam să fim la sfârșitul secolului al XIX-lea, înainte de Primul Război Mondial”.

Cioroianu consideră că avem nevoie şi astăzi de oameni vizionari asemenea generaţiei paşoptiste.

„Sigur că istoria ne învaţă mereu, dar nu şi cum să fim inteligenţi mâine. Dar măcar ne arată ce au greşit alţii ieri. Şi, din acest punct de vedere, istoria ne arată că ceea ce contează în evoluţia popoarelor este această încăpăţânare, această dorinţă de a sluji un ideal, pentru că, în momentul în care o serie de oameni politici puneau la cale alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi la Bucureşti, cine s-ar fi gândit atunci că în 70 de ani am fi avut un stat care să includă Transilvania, Bucovina, Dobrogea şi Banatul ş.a.m.d.

Vedeţi ce înseamnă încăpăţânarea acelei generaţii paşoptiste care a fost aceea care a dus la Unirea lui Cuza, apoi la Războiul de Independenţă şi cucerirea acesteia, declararea Regatului… Şi, în genere, sfârşitul de secol XIX românesc este, în opinia mea, poate cea mai bună perioadă pe care am avut-o în istoria noastră. Şi toţi erau nişte idealişti. Vreau să spun că în anul 1848 ceea ce cereau ei erau aproape imposibil, era rupt de realitate.

Dar uite că puterea viziunii şi puterea idealului şi a consecvenţei de a le urmări ne arată că şi astăzi avem nevoie de oameni vizionari, de oameni care să creadă în idealurile lor şi care să depună eforturi şi timp şi viaţă pentru înfăptuirea acelor idealuri”, a spus Cioroianu, potrivit Agerpres.

El a arătat că trebuie să vorbim despre marile noastre momente oricând, nu numai la ceasurile aniversare.

„Drept care îi sfătuiesc pe concetăţenii mei să nu neglijeze istoria naţională şi şansa de a vorbi dintr-o cu totul altă poziţie astăzi. Adică România de astăzi stă la toate capitolele infinit mai bine decât erau Principatele pe cale de a se uni sub Cuza. Deci e evident o evoluţie. Şi acest lucru trebuie să ne bucure, dar să ne şi crească responsabilitatea.

Îi sfătuiesc pe români să înţeleagă faptul că Unirea e un proces, nu e o zi pur şi simplu din calendar în care s-a întâmplat ca şi cum s-ar deschide un ghiocel s-a deschis Unirea. Nu. Unirea s-a consumat în ani, în ani de zile. Şi procesul început de Alexandru Ioan Cuza va continua cu domnitorul Carol I ş.a.m.d.

Şi, aşa cum spuneam, să încercăm să scoatem din discursul public astfel de noţiuni aberante cum ar fi Mica Unire, care sunt oarecum peiorative şi cred că nu sunt meritate nici de Cuza, nici de generaţia lui”, a concluzionat Adrian Cioroianu.