Alegerile din SUA (I)

https://www.freepik.com/

La 3 noiembrie (4 noiembrie dimineața în România), americanii nu aleg doar președintele, ci și o bună parte dintre reprezentanții lor în Congres: toți deputații din Camera Reprezentanților și o treime dintre membrii Senatului, ceea ce face ca acest scrutin să fie la fel de important precum cel prezidențial. Cum, numai mâine nu-i poimâine, vom afla deci dacă actualul președinte Donald Trump câștigă un nou mandat, în bună tradiție a alegerilor de după 1992, când republicanul George W.H. Bush a eșuat în tentativa de a rămâne încă patru ani la Casa Albă, sau democratul Joe Biden va învinge, provocându-i rivalului său o înfrângere similară cu cea amintită, când a câștigat Bill Clinton.

Trebuie spus că una dintre multele incertitudine legate de acest scrutin este aceea că rezultatele sale nu vor fi cunoscute imediat ce s-au închis birourile de vot. Unii chiar zic că vor trece ore, zile sau chiar săptămâni pentru a se ști sigur că a câștigat Trump sau Biden. Întrebarea nu e lipsită de temei, chiar dacă suntem în era internetului, și ține chiar de situația internă americană: în această țară birorile de vot sunt situate în zone din diferite fusuri orare, cele din California se închid la 20h00, ora locală, în timp ce cele de pe coasta de Est sunt deja închise de trei sau patru ore! Estimările nu pot fi, așadar naționale, ci doar stat cu stat, ceea ce face dificilă crearea unei imagini generale.

Despre actualul scrutin s-a vorbit enorm înaintea sa, date fiind condițiile speciale create de pandemia actuală în care s-a desfășurat campania electorală și, înainte de toate, cele de viață ale alegătorilor și americanilor, în general. Cu siguranță, indiferent de rezultat, la fel de mult se va vorbi după ele.

Până atunci să notăm că este vorba despre cea mai costisitoare campanie electorală din istoria americană și că numărul celor care au votat anticipat este absolut uluitor, fiind vorba și aici de un record absolut. De asemenea, ca unul care, de peste cinci decenii, lucrez în presa externă, urmărind direct toate confruntările alectorale americane de după 1968, iar după 1990 chiar comentându-le, o spun răspicat: nu am mai întâlnit un candidat precum Trump care să aibă împotriva sa marea presă, scrisă, video sau audio, și împotriva căruia partidul advers, cel democrat în cazul de față, să se mobilizat într-o manieră fără precedent, sensibilizând, sau încercând s-o facă, atâtea organizații sau categorii sociale, etc.

Despre toate acestea și despre ceea ce caracterizează actualele alegeri vom vorbi în grupajele noastre.

Cum se desfășoară scrutinul prezidențial ?

În fapt, la alegeri, americanii nu votează direct președintele ci un colegiu electoral format din mari electori care vor desemna ulterior șeful Casei Albe. Este vorba de vot universal indirect. În total, colegiul electoral este format din 538 mari electori repartizați în cele 50 de state ale țării.Ținând seama de populația lor, unele dintre aceste state contează mai mult decât altele. De exemplu, California are 55 mari electori, Texasul 38, iar Florida 29. Invers, Montana sau Dakota de Nord nu au decât 3!

O altă subtilitate a acestui sistem electoral: totul este reglement la ansamblul statelor, excepție făcând Maine și Nebraska, prin formula „winner takes all” (învingătorul ia totul). Adică, dacă un candidat câștigă într-un stat, el câștigă automat toți marii electori. A fost, de pildă, cazul în 2016, când candidatul (recte Hillary Clint on) a câștigat la nivel național (votul popular), dar a pierdut alegerile, el find devansat în statele care contează cel mai mult.

Odată aleși, cei 538 de mari electori se întâlnesc în decembrie, în acest an pe 14, pentru a alege oficial președintele. Pentru ca acesta să fie desemnat este nevoie de votul a cel puțin 270 mari electori.Voturile marilor electori sunt verificate la începutul lui ianuarie, în cadrul unei sesiuni excepționale a Congresului, cu câteva zile înaintea învestirii oficiale a candidatului ales, prevăzută la 20 ianuarie 2021.

Cum spuneam, numărul marilor electori pentru fiecare stat a fost stabilit în funcție de populația acestuia, dar un stat nu poate avea mai puțin de trei mari electori.Această excepție ajută statele mai puțin populate precum Alaska, Wyoming sau Vermont, care au mai mult de patru mari electori prentru un milion de locuitor, acolo unde majoritatea au în medie unul sau doi mari electori la milionul de locuitori: Ohio, Michigan, Washington, Colorado, Florida, Georgia, Carolina de Nord, New York, Pennsylvania, Hawai, Texas, Arizona. În sfârșit, echilibrele politice în anumite state asigură cvasivictoria unei tabere sau a celeilalte (California sau statul New York votează istoric pentru democrați; Alaska sau Alabama pentru republicani). Datorită acestui fapt, ele sunt mai puțin curtate de candidați, dat fiind că victoria lor acolo este asigurată.

Cine poate fi mare elector? Alin. 2 al art II al Constituției arată că președintele și vicepreședintele sunt aleși de marii electori. Niciun senator, membru al Camerei

Reprezentanților și nicio persoană ce face parte din istituțiile statului nu poate fi numită elector. Înaintea alegerilor, fiecare partid desemnează mari electri potențiali în fiecare stat. Un mare elector trebuie să respecte votul propriului stat? 33 de state plus Districtul Columbia au legi care-i obligă să facă așa ceva, pentru a evita postura „unui mare elector neloial” (faithless elector), prevăzând fie o amendă ( de 500 de dolari în Carolina de Nord) și anularea votului, fie un elector înlocuitor, cum este cazul în Montana, Nevada sau statul Washington. Marii electori fiind desemnați de partide sau de candidați, „trădările” sunt rare. Dar au existat: la alegerile din anul 2000, marea electoare democrată Barbara Lett-Simmonss-a abținut mai curând decât să-i dea votul lui Al Gore. Episodul nu a schimbat cu nimic alegerea pentru că republicanul George W. Bush a câștigat cu 271 de voturi din cele 538. Este posibil să se câștige la voturi și să fie mai puțini mari electori ? Cum spuneam mai înainte, alegerile prezidențiale fiind indirecte este posibil deci să se obțină mai multe voturi la nivelul țării (popular vote), dar să nu se obțină o majoritate a marilor elector în cadrul colegiului electoral. În istoria SUA s-a întâmplat de cinci ori; de două ori în secolul XXI: în anul 2000, când democratul Al Gore a obținut cu 543.896 voturi mai mult decât republicanul George W. Bush, și în 2016, când democrata Hillary Clinton a avut cu 2, 86 milioane voturi mai mult decât republicanul Trump.

Circa 90 milioane de votanți în prealabil

Potrivit datelor publicate sâmbătă și citate de agenția Reuters, 90 milioane de persoane votaseră deja la alegerile prezidențiale dintre cele 270 de milioane cu drept de vot. Nivelul record de voturi anticipate reprezintă circa 67% din numărul total al celor exprimate la scrutinul din 2016 și se explică, atât prin interesul uriaș creat de duelul Donalfd Trump-Joe Biden, cât și prin temerile create de pandemie. Totuși, au existat opinii potrivit cărora acesta din urmă a fost motivul principal al uriașei prezențe la vot anticipate, dar eu cred și în teza privind mobilizarea ieșită din comun, îndeosebi la nivelul tineretului, care cam seamănă cu cea de pe melegurile românești în cazul prezidențialelor, când s-au înfruntat Ponta și Iohannis.În cea mai mare parte a statelor americane alegătorii au posibilitatea de a vota fie prin corespondență, fie anticipat.

În context reținem că, din numărul de mai sus, mai bine de 54 de milioane de persoane au votat prin corespondență, și în acest caz fiind vorba de un record. Pentru a evita aglomerările în birourile de vot, majoritatea statelor au preferat votul prin corespondență. În unele dintre state, precum California, alegătorii au primit „materialul” necesar acestui tip de vot direct la domiciliul lor; în altele state, materialul trebuia cerut. În funcție de stat, buletinul este deschis imediat după primire și verificat sau în același timp cu buletinele de vot clasic, la sfârșitul alegerilor.

Trump a fost un oponent fervent al votului prin corespondență, acuzând că acesta este la originea unor imense fraude și că este profitabil democraților, loucru pe care niciun studiu nu l-a confirmat. Afluxul excepțional de voturi prin corespondență ar putea, în schimb, să întârzie numărarea acestora. Mai înainte, votul prin corespondență era rezervat anumitor categorii ale populației, precum bolnavii sau bătrânii, mai nou numeroase state au decis să relaxeze aceste regului spre a evita aglomerările la birourile de vot.

Oricum, cifra totală de 90 de milioane de votanți de până sâmbătă, căreia i se adaugă cei care au mers la urne în acea zi, apoi duminică, luni și marți este una uluitoare într-o țară în care, totuși, populația nu se înghesuia la urne în trecut. În context să mai notăm că și cei doi candidați au votat în prealabil!

Pe de altă parte, agențiile de presă vorbesc insistent despre o stare de tensiune ce domnește în toată țara, odată cu apropierea scrutinului, ele semnalând că numeroși comercianți din mai multe mari orașe se baricadează de teama unor manifestații ce ar putea degenera. În cazul unei curse strânse și al eventualei întârzieri a comunicării rezultatelor, unii se tem că partizanii celor două tabere ar putea ieși masiv în stradă, spre a cere adversarului să abandoneze.

Cu toate astea, sâmbătă, CNN a citat mai mulți responsabili ai Casei Albe potrivit cărora, așa cum este tradiția, ei colaborează cu echipa lui Joe Biden pentru a pregăti o eventuală tranziție.

Miza Senatului

Cum spuneam mai înainte, odată cu scrutinul prezidențial se pune în joc o treime dintre locurile din Senat – 35 mai exact – dintre care 12 sunt deținute de democrați. Or, aceștia ar dori să mai câștige încă patru pentru a schimba majoritatea în favoarea lor. Amănunt și mai important dacă se ține seama că, potrivit datelor afișate de sondaje în favoarea lui Biden, acesta ar putea fi omologat de urne. RFI susține că, în anumite state, șansele democraților nu sunt rele. Din această perspectivă, Colorado, Arizona sau chiar Carolina de Nord vor fi atent urmărite în Ziua Z.

În Arizona, democrații au șanse bune să preia scaunul ocupat azi de Martha McSally și să pună capăt dominației republicane din acest stat din Sud. Candidatul lor este fostul astronaut și militar Mark Kelly, care, pe lângă că este foarte popular, ar putea profita și de o anume frustrare a alegătorilor din acest stat câștigat în 2016 de Trump.Nu se exclude ca democrații să provoace surpriză și în alt stat conservator, Georgia, câștigând cel puțin unul dintre cele două locuri puse în joc. Și despre cel din Maine se zice că le este accesibil. O altă dispută pentru postul de senator va stârni o atenție deosebită. Este cea din Carolina de Sud, unde candidatul democrat Jaime Harrison a primit donații record pentru campanie: 57 milioane de dolari, adică dublu față de rivalul său republican, Lindsey Graham. Or, un insucces al acesteia din urmă, o apropiată a lui Trump care este și președinta influentei Comisii Juridice, ar fi nu doar o lovitură pentru partid, ci mai ales pentru președinte. Acum câteva săptămâni sondajele o dădeau perdantă, dar se pare că și-a revenit.

În schimb, în ce privește Alabama, se conturează un eșec pentru democrați, care, în 2017, au câștigat postul după ce ocupantul său republican a demisionat în urma unui scandal sexual. Faptul a fost considerat o anomalie, care, sigur, va fi corectată acum, dat fiind că, deși unele fiefuri republicane încep să scârțâie din încheieturi, altele precum Alabama rămân de neatins.

60 de ani după Kennedy, Biden al doilea președinte catolic din SUA?

E posibil ca alegătorii catolici americani să îl scoată pe Trump de la Casa Albă ? Întrebarea și-o pune publicația pariziană „Journal de Dimanche”, care scrie că, potrivit unui sondaj realizat în septembrie pentru site-ul Vote Common Good, o organizație evanghelică ostilă realegerii lui Trump, Biden ar putea obține 11% de voturi în plus față de Hillary, în 2016, din partea creștinilor înregistrați pe listele electorale din statele-cheie precum Florida, Michigan, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin. Cu mai multe șanse de succes în fața catolicilor, pe care îi reprezintă, decât în fața evangheliștilor, care rămân fideli lui Trump, cel puțin printre practicanții albi ai acestei confesiuni, Biden nu s-a înșelat în această privință.

La începutul lui octombrie, el a realizat trei clipuri de campanie pentru televiziune și rețelele sociale care pun în valoare credința sa catolică și grija pentru „aproapele” sau, precum și respectul pentru „demnitatea” funcției prezidențiale. In unul dintre ele, una dintre membrele parohiei orașului său Wilmington din Delaware declară că Biden este fidel credinței sale pe care o practică în mod regulat. Totuși, relațiile dintre el și biserica catolică americană nu au fost întotdeauna simple. Anul trecut, un preot dintr-o biserică din Carolina de Sud i-a refuzat comuniunea atunci când a participat la slujba de duminică. Pe scurt, votul catolic este divizat, chiar dacă acești credincioșii ssunt foarte uniți

4 întrebări privind cea mai scumpă campania electorală din istorie

Campania electorală 2020 depășește deja toate recordurile de cheltuieli. Cine va cheltui cel mai mult? În campania pentru alegerile prezidențiale, Trump și Biden nu au mai ținut cont de milioanele de dolari cheltuiți pentru publicitate, orgnizarea de reuniuni publice și deplasări prin țară. Fără limită, sumele angajate în campaniile politice americane sunt în creștere continuă, la fiecare noi alegeri. Deși nu banii garantează victoria, cei doi candidați s-au angajat într-o cursă a cheltuielilor și colectărilor de fonduri. Franceinfo a explicat pentru ce finanțarea campaniei americane bate toate recordurile.

1.Despre ce cheltuieli este vorba? O particularitate a SUA: mai multe campanii electorale se suprapun. Scrutinul din 3 noiembrie nu trimite doar un candidat la Casa Albă. Americanii votează, de asemenea, pentru reînnoirea Camerei Reprezenanților, precum și pentru o treime din senatori.În paralel, numeroase state organizează scrutinuri locale: referendumuri, alegerea de guvernatori și de judecători etc. Center for Responsive Politics, un grup de cercetare privind finanțele politicii americane, evaluează la aproape 11 miliarde de dolari cheltuielile legate de campania din 2020, inclusiv alegerile primare. În 2016, candidații la diversele alegeri au cheltuit 6,5 miliarde de dolari, ceea ce constituia deja un record. La 14 octombrie 2020, 3,5 miliarde de dolari a fost cheltuiți doar pentru campania prezidențială. Biden a adunat 952 milioane de dolari, iar Trump, 601 milioane, potrivit ultimelor cifre prezentate comisiei electorale.

2. Ce candidat a cheltuit cel mai mult? Cel mai cheltuitor nu mai este prezent nici măcar în ultima linie dreaptă, fiind vorba despre miliardarul Michael Bloomberg. Fostul primar democrat al New York-ului a candidat la alegerile primare democrate până în martie, cheltuind mai mult de 1,119 miliarde de dolari. Campania politică cea mai scumpă din istorie. Pertru a-și finanța campania, Bloomberg a cheltuit mai mult de un miliard de dolari din averea sa personală. Doar 900 000 de dolari provin din donațiile militanților săi. Mai mult de jumătate din bugetul său total a fost cheltuit pentru publicitate. Dovadă că banii nu te fac președinte, Bloomberg n-a ocupat decât al treilea sau al patrulea loc în toate statele unde participase la alegerile primare, înainte de a se ralia lui Biden.Tom Steyer, un alt miliardar, s-a angajat și el în alegerile primare democrate, în iulie 2019, înainte de a se retrage din cursă, la 29 februarie 2020. Cu 352 milioane de dolari cheltuiți în șase luni, majoritatea din averea sa personală, acesta se plasează chiar în spatele trio-ului de mai sus.

3.De unde vin milioanele de dolari? În comparație cu alte țări precum Franța, sumele angajate în campaniile electorale din SUA nu sunt plafonate. Excepție fac sumele provenite din banul public. În acest caz, cheltuielile nu trebuie să depășească 84 milioane de dolari. Candidații preferă, logic, să se lipsească de banul pulic. Majoritatea resurselor de care dispun ei provin din donațiile susținătorilor lor și ale comitetelor locale ale partidelor, prezente în fiecare stat. În afara acestor comitete, există și comitete de acțiune politică („political action committies” sau PAC) a căror misiune este aceea de a aduna fonduri. Acestea apără adesea anumite scopuri, mai curând decât un partid, de exemplu drepturile persoanelor LGBT sau cel de a deține arme.

Pretendenții la Casa Albă beneficiază, de asemenea, de un sprijin indirect: comitetele externe. Începând cu 2010, întreprinderile naționale și străine au dreptul de a finanța campaniile electorale, în virtutea dreptului la exprimare, cu condiția de a nu dona direct candidaților, de unde și formula de „comitet extern”. Două tipuri de structuri permit acest lucru: Super PAC și asociațiile. Potrivit legii americane, acestea nu trebuie să colaboreze cu partidul sau candidatul, de aceea ele se ocupă mai mult de spoturile publicitare favorabile sau nefavorabile. Mai mult de 275 de milioane de dolari au fost astfel cheltuite pentru finanțarea campaniilor anti-Trup.

Printre acestea se află și asociația Lincoln Project, o grupare de republicani care se opun președintelui în funcție. Intitulată „It s mourning in America”(Este doliu în America), această publicitate este o referire ironică la campania lui Ronald Reagan din 1984: „It s morning again in America” (Este din nou dimineață în America). „Aceste grupări independente sunt libere să lanseze mesajele pe care le doresc, dar cum nu există un control, ele nu sunt întotdeauna în favoarea candidatului pe care îl susțin”, declară prof. Francois Vergniolle de Chantal, de la Universitatea din Paris, specialist în politica americană.

Pentru a-și încuraja favoritul, asociațiile utilizează, de asemenea, mijoace deturnate, pentru că legea le interzice să spună cu cine votează. Imposibil pentru o asociație pentru apărarea mediului, de exemplu, să strige „votați Biden” într-un clip publicitar. „În schimb, ea poate spune că susține acordul de la Paris privind clima și că Trump s-a retras din acest acord”, nuanțează Vergniolle de Chantal. Candidații au, de asemenea, dreptul să împrumute bani sau să își utilizese averea personală. Ceea ce a avantajat candidatul Michael Bloomberg la alegerile primare democrate și ar putea face și Trump, dacă fondurile i-ar lipsi în ultima linie dreaptă.

4.Cum sunt încadrate cheltuielile? Acestea sunt supravegheate de Comisia federală electorală, FEC, creată în 1974. Cei șase membri ai acestei comisii, propuși de președinte și aprobați de Senat, trebuie să controleze originea sumelor primite de candidați și legalitatea cheltuielilor. În practică, FEC nu a funcționat niciodată, arăta Chantal. „Cu un număr par de membri, există întotdeauna trei republicani și trei democrați care rămân pe poziție și nicio decizie nu se ia atunci când există un litigiu”, spune specialistul francez. Comisia este chiar în șomaj tehnic din iulie 2020. Îi lipsesc trei membri, caci mandatele acestora au expirat, iar Trump nu a propus alți candidați în Senat pentru înlocuirea lor. Campaign Legal Center, asociație specializată în supravegherea cheltuielilor în campaniile politice, a depus, de altfel, o plângere împotriva lui Trump în fața comisiei, la 28 iulie 2020, acuzându-l de spălarea a 170 milioane de dolari, adunați în contul campaniei sale, prin intermediul întreprinderilor administrate de Brad Pascale, fost director de campanie al lui Trump. În absența unui cvoum spre a se se reuni, comisia nu a putut examina dosarul și nici cele 350 de alte cereri existente deja.

Dumitru Constantin

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Dumitru Constantin 678 Articole
Author

8 Comentarii

  1. Multumesc Sorin. Un material foarte bun pentru cei care refuza sa doarma. Din pacate natia romana in majoritate este in stare de somn de voie.

  2. ”… adică dublu față de rivalul său republican, Lindsey Graham. Or, un insucces al acesteia din urmă, o apropiată a lui Trump care este și președinta influentei Comisii Juridice….”
    Dacă nu și-a schimbat sexul între timp, Lindsey Graham e barbat(ă) https://en.wikipedia.org/wiki/Lindsey_Graham.

  3. Libertate te iubim
    ori invingem ori murim
    uie lui sorosh si la globalisti.
    erea aseara la tv un globalist de la liberali florin ardelean care zicea dupa cartile globaliste ca statul este un prost administrator ca asa a invatat el.
    problema adevarata este ca statul este doar PATRON si da fabrica sa o administreze o firma privata….da oul nu intelege..ca asa i-au bagat in cap pradatorii Romaniei.

  4. Sunt la New York . Un oras pustiu. Totul este baricadat .
    Ne pregatim pentru
    Al doilea razboi civil !
    Inevitabil.
    Dece ? Ura dintre cele doua tabere este prea mare.
    A-ti trait dupa revolutie ceva similar,
    Cu o mare deosebire : Tot americanul are arme.
    Va rog sa retineti ce spun ;
    Deseara America va avea doi presedinti.
    Niciul nu se va da invins !
    Spre cenzurare. Manipularea continua.

  5. Exista oameni minunati precum prelatul cardinal Carlo MAria Vigano, precum Michael Matt al carui clip l-am vazut,multumesc @Sorin !
    Gigantii tehnologici,presa de stanga,televiziunile de stanga au manipulat,ascuns sau dezinformat cu o ura acerba contra lui Trump,pt.ca iata se opune planurilor lor mallefice si demente, strangand Tera in cercuri d eotel,politie a gandirii si descreiererii profunde a inteligentei umane, la dreptul ei la demnitate,libertate de constiinta si etica.Fabricantii de political corect,au creat un iad intervenind in „fabricatii sociale”.reptiloidul G Soros un produs al schizofreniei cauzata de miliardele pe care el si „elita”globalista vor sa o transmita celor care -spalati pe creier-urasc alaturi de ei,-oamenii normali.ONU,DAvoc,OMS etc.nu sunt decat organizatiile „lor”fatada cu care pacalesc naivii ce le cad in plasa si Trump i-a scuipat in fata-metaforic vorbind- fiind primul PRESEDINTE care are acest curaj- al ADEVARULUI din spatele Cortinei:reptiloii,broscoii, se zvarcolesc .Bloomberg reptiloiul azvarle miliarde pt.toti sunt innebuniti ca inca le scapa omenirea din gheare !Globalistii socialisti din Romania, hamesiti la mesele lui Soros,milogi tradand orice,predica spre Satana in fata lui Dumnezeu si a romanilor,cu nerusinare.Sper sa invinga Binele si Adevarul,salvand omenirea ,credinta ei,linistea si libertatea.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.