Alexandru Cumpănaşu îşi continuă dezinformarea ca ziarist la Realitatea TV

Unul dintre cele mai alunecoase personaje din spaţiul public este acest Alexandru Cumpănaşu: ba îl vezi ca ONG-ist preocupat de implementarea democraţiei, ba îl vezi susţinînd Legea Big Brother împotriva democraţiei, ba, iată-l, de curînd chiar şi ziarist la Realitatea TV, unde, ptiu, drace!, moderează o emisiune!

Sîmbătă seara, în e-„misiunea” sa, l-a avut ca invitat pe George Maior, fostul şef al SRI. L-am urmărit cu atenţie, crezînd că proaspătul gazetar îl va întreba dacă ştie ceva despre ce făcea Florian Coldea în spatele lui Maior, despre banii de care vorbeşte Elena Udrea că s-au dat la ordinul adjunctului SRI. Dar, nu! Cumpănaşu nu urmărea altceva decît o slavă continuă a lui Maior, ca şi cum ar fi vrut să-i mulţumească şefului la fiecare propoziţie.

În aceste condiţii, se cuvine să ne amintim ce schelete zac în dulapul lui Alexandru Cumpănaşu, căci acestea pot să explice mai bine cum naiba un ONG care se declară „implementator al democraţiei” arbitrează totdeauna în favoarea instituţiilor de forţă ale statului, uitînd mereu să-i apere pe cetăţeni de eventualele abuzuri ale acestora.

Protocolul lui Cumpănaşu cu Ministerul de Interne

Presa a scris despre această un protocol ciudat pe care fundaţia lui Alexandru Cumpănaşu l-a încheiat cu Ministerul de Interne. Iată ce scria ziarul „Gardianul”, într-un articol semnat de Ion Alexandru, Eduard Pascu şi apărut în 4 decembrie 2007:

„Ministrul de interne, Cristian David, risca sa se aleaga cu o plângere penală la DNA din partea actualului director al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MIRA. La începutul lunii noiembrie, ministrul David a semnat, alături de preşedintele AID România, Alexandru Cumpanaşu, un protocol de colaborare între MIRA şi acest organism non-guvernamental, prin care ministerul se obliga să pună la dispoziţia Centrului National de Voluntariat pentru Integritate (CNVI) spaţii de lucru, calculatoare, imprimante, internet, telefonie fixă şi mobilă, un autoturism şi combustibil, precum şi postarea pe paginile WEB ale MIRA a ştirilor privind activitatea Centrului. Toate aceste bunuri si servicii sunt asigurate de către minister din resurse proprii. Amintim că, la mijlocul acestui an, şeful DGA, procurorul Irinel Păun, a formulat două plângeri penale împotriva predecesorului său la conducerea Direcţiei, Marian Sînţion, şi împotriva preşedintelui AID România, Alexandru Cumpanaşu, pe motiv că primul a pus la dispoziţia Centrului bunuri şi servicii similare, dar într-o pondere mult mai puţin semnificativă, iar Cumpanaşu este acuzat că le-a primit. Plângerea se află şi la această oră în cercetări la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La sfârşitul lunii septembrie a anului 2006, ministrul de atunci al internelor, Vasile Blaga, a aprobat un referat înaintat de către fostul director al Direcţiei Generale Anticorupţie, procurorul Marian Sînţion, referitor la încheierea unui protocol de colaborare între MIRA, prin DGA, şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID-România). La 2 octombrie 2006, între cele două instituţii s-a încheiat parteneriatul cu pricina, luând astfel fiinţă Centrul National de Voluntariat pentru Integritate (CNVI), organism ce are rolul de a atrage societatea civilă în activităţile de prevenire a faptelor de corupţie desfăşurate conform legii de către DGA”.

Aşadar, încă de la sfîrşitul anului 2006, fundaţia lui Alexandru Cumpănaşu s-a pus în slujba Ministerului de Interne, beneficiind în mod inexplicabil de sprijinul material şi de logistica acestuia, ceea ce a dus la plîngerea penală formulată de procurorul Irinel Păun, fost procuror-sef al Sectiei I din DNA, împotriva lui Marian Sînţion, fost şef DGA, şi a lui Alexandru Cumpănaşu! Din cîte ştim, doar Sînţion a fost înlăturat, Cumpănaşu rămînînd partenerul favorit al MAI.

„Parteneriatul” dintre MAI şi fundaţia lui Cumpănaşu a trecut prin mîna a doi miniştri: Cristian David, aflat acum în arest la domiciliu, şi Vasile Blaga, cel care a aprobat în final protocolul cu fundaţia lui Cumpănaşu!

Ce se scria în plîngerea penală către DNA?

Plîngerea penală formulată de procurorul Irinel Păun împotriva angajatului MAI şi a lui Cumpănaşu este cît se poate de explicită în privinţa infracţiunilor reclamate. Cităm din acelaşi articol apărut în „Gardianul”:

„Câteva zile mai târziu, Irinel Paun revine cu o completare la respectiva plângere si, invocând art. 13 alin. (2) din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, spune ca “infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, contra intereselor persoanelor sau prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut penrtu sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani”. Astfel, considera Irinel Paun, “procurorul Marian Sintion, in calitate de director al DGA, prin savârsirea faptelor relatate in plângerea penala, a obtinut un avantaj patrimonial in beneficial AID, reprezentata de Alexandru Cumpanasu, si de coniventa cu acesta”. “Avantajele de ordin patrimonial si nepatrimonial la care am facut referire constituie, in acelasi timp, prejudiciu adus patrimoniului IGPR si DGA”, se mai arata in respective completare la plângerea penala. Mai mult, Paun cere procurorului general declinarea competentei de solutionare a cauzei catre DNA. Acuzatiile aduse de actualul director al DGA fostului sef al acestei institutii, care, intre timp, a ocupat functia de consilier al ministrului de interne Cristian David, au generat o stare conflictuala la nivelul MIRA. Pe de o parte, Sintion era consilier-expert pe problematica combaterii faptelor de coruptie in rândurile aparatului propriu al MIRA, in timp ce cea de-a doua persoana acuzata este presedintele unui organism non-guvernamental care deruleaza, in parteneriat cu MIRA, un program ce vizeaza, de asemenea, lupta impotriva coruptiei. Culmea, acuzatiile aduse erau tocmai de coruptie, in sensul ca Sintion, abuziv, i-ar fi pus la dispozitia lui Cumpanasu sediul si logistica, iar acesta din urma ar fi beneficiat ilegal de aceste bunuri”.

Culmea este că după ce procurorul Irinel Păun făcuse plîngerea la DNA, cel reclamat, Marian Sînţion, a devenit consilierul ministrului de interne Cristian David, pe care-l convinge să semneze un nou protocol cu fundaţia lui Alexandru Cumpănaşu aproape în aceeaşi termeni! Explicaţiile date la vremea respectivă de Cristian David prin purtătorul său de cuvînt ţin, mai degrabă, de literatura absurdului. Cert este că plîngerea penală a primit un frumos NUP, căci, nu-i aşa?, proiectul pus la cale cu Cumpănaşu se referea tocmai la „scoaterea în evidenţă a faptelor de corupţie”!

Prima tentativă de a se lipi de banii de la Ministerul de Interne a fost în 2005

Proiectul leui Alexandru Cumpănaşu de a deveni o interfaţă a Ministerului de Interne a început, din cunoştinţele noatre, încă din anul 2005. Informaţiile la care vom face trimitere sînt preluate chiar de pe site-ul www.administratie.ro, care aparţine Ministerului de Interne.

Iată ce se scria în Comunicatul publicat pe acest site în 11 Aprilie 2005, referitoare la o acţiune a fundaţiei lui Cumpănaşu în Craiova, devenită subit „Asociaţiei Române pentru Transparenţă”: „Asociatia Romana pentru Transparenta va deschide la Craiova o filiala pana la sfarsitul anului. Membrii asociatiei au decis ca trebuie sa ofere informatii si autoritatilor locale, urmarind sporirea transparentei decizionale in Oltenia. Pentru a se realiza acest lucru, functionarii publici ar trebui sa se implice in activitatile zilnice si sa colaboreze intens cu cetatenii. „Din pacate, nu toata lumea are cunostinte privind diversele fonduri la care poate avea acces. Spre exemplu, la intalnirea noastra din Ialomita, oamenii de afaceri de acolo s-au aratat foarte interesati de informatiile pe care le-am oferit, ca si la Bistrita”, precizeaza Alexandru Cumpanaşu, director executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă. Pentru a-si putea organiza activitatea, asociatia a solicitat primarului o locatie. In cazul in care se va gasi un birou, municipalitatea va putea avea intalniri cu diversi ambasadori din strainatate, care sa le ofere solutii pentru problemele de la nivel local”.

Aşadar, încă din 2005, Cumpănaşu dorea să înfiinţeze astfel de structuri-fantomă în toate judeţele ţării, care să primească de la primării spaţii pentru ca Alexandru Cumpănaşu să aducă „diverşi ambasadori”! Pe acelaşi site al MAI, am găsit un alt Comunicat care devoalează şi mai bine planul lui Cumpănaşu: „Consilii pentru transparenta locala vor fi infiintate, pana in luna aprilie, in 41 de orase din Romania, in parte municipii, printr-un proiect finantat de Marea Britanie, a declarat directorul executiv al Asociatiei pentru Implementarea Democratiei (AID), Alexandru Cumpanasu… El a mai precizat ca aceste foruri vor fi institutionalizate prin hotarari de consiliu local, avand in vedere ca majoritatea alesilor din teritoriu, cu care a discutat AID, au fost de acord sa adopte proiecte in acest sens… Pana acum, in acest proiect au fost investiti peste 130.000 de euro, dar ar mai putea fi necesari aproximativ 200.000 de euro. Un program-pilot a fost derulat in 2004-2006 in Bacau, Pitesti si Craiova. Ambasadorul britanic la Bucuresti, Robin Barnett, a subliniat ca in Regatul Unit modul de cheltuire a banilor publici este monitorizat de societatea civila si de mass-media si s-a declarat multumit ca acest model este preluat si in Romania. Secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor Mircea Toader s-a aratat la randul lui „foarte multumit” de crearea consiliilor pentru transparenta locala”.

Incredibil! Alexandru Cumpănaşu îşi propunea să înfiinţeze structurile lui personale pe lîngă Consiliile locale, invenţiile lui urmînd „să fie instituţionalizate prin hotărîrile” acestora! Vă daţi seama, dacă statul vrea să înfiinţeze o instituţie care să primească spaţii şi fonduri, e nevoie de o hotărîre de guvern sau de o lege, însă Cumpănaşu făcea aceste lucruri prin metode paranormale, altfel nu înţelegem cum Mircea Toader, pe atunci secretar de stat la Interne, a pus botul, cum se spune la tîmpeniile lui Cumpănaşu. Din declaraţia de mai sus, reţinem şi faptul că la data aceea se cheltuiseră 130.000 euro şi Cumpănaşu mai avea nevoie de încă 200.000 euro pentru planul său diabolic! A cercetat cineva cine a dat banii aceia? Povestea cu finanţarea de către Marea Britanie este absurdă, căci nu credem că Guvernul Marii Britanii s-a supus la mofturile lui Cumpănaşu!

Ceea ce trebuie subliniat, este faptul că acţiunile lui Cumpănaşu din 2005 nu erau decît banale exerciţii pentru planul ce avea să fie dus la capăt în 2008, cînd „Asociaţia pentru Implemenarea Democraţiei” devine aproape o structură a MAI, primind prin intermediul acestui minister 900.000 de euro din fonduri europene, cu care Cumpănaşu nu a mai continuat activităţile „Asociaţiei Române pentru Transparenţă”, ci le-a „transferat” la o altă creaţie la fel de fantasmagorică, numită acum „Centrul Naţional de Integritate”! Iată şi povestea acestei ficţiuni de tip Cumpănaşu.

Cumpănaşu a primit de la Ministerul de Interne 900.000 euro din bani europeni

Încă din martie 2007, Vasile Blaga declara că este iritat de faptul că Ministerul de interne este căpuşat de un cartel de ONG-uri „care vizau fondurile europene intermediate de Directia Generala Anticoruptie, din MAI”, subliniind că acestea au pus „monopol in Romania pe societatea civila”!

În ciuda semnalului tras de Vasile Blaga, fost ministru de interne, la sfîrşitul anului 2009 „Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei”, condusă de Alexandru Cumpănaşu, primeşte de la Interne suma de 3.788.008,10 lei (peste 900.000 de euro) cu destinaţia „Dezvoltarea si consolidarea Centrului National de Integritate”, fără a se spune un cuvînd despre felul în care aceşti bani vor fi cheltuiţi! Punctele de vedere ale celor implicaţi au fost publicate de „Evenimentul zilei” într-un articol publicat în 28 ianuarie 2010:

„Finantarea fundatiei lui Cumpanasu s-a aprobat in perioada in care Internele erau conduse de PSD-istul Dan Nica. „Nu m-am ocupat cu acest lucru. Nu cunosc subiectul. Vorbiti la directiile din minister. Oricum, partea cu programe era la Autoritatea de Management, care era in subordinea secretarului de stat Martinescu, de la Administratie”, a declarat Nica pentru EVZ. Cel care a semnat contractul cu AID este secretarul de stat Liviu Gradinaru.

Contactat de EVZ, Alexandru Cumpanaşu lamureste, cel putin, originea finantarii: „Banii acestia nu provin din bugetul ministerului. Provin din fonduri structurale de la Uniunea Europeana. Ministerul este un intermediar in acest proces, nu e administratorul banilor”. Cumpanasu a confimat ca cererea de proiect a fost depusa in 2008, iar „contractul cu ministerul a fost semnat in urma cu o luna, in decembrie 2009”. Banii au fost virati efectiv de institutie cand aceasta era gestionata doar de secretarii de stat numiti de PDL-istul Vasile Blaga”.

Un amănunt important: în 2008, fundaţia lui Alexandru Cumpănaşu a înregistrat un venit de 317.690 de lei, adică de peste zece ori mai mic decît suma obţinută de la MAI din fondurile europene! Înainte de a pleca din ministerul de interne, Marian Sînţion declarase pentru „Evenimentul zilei”: „acest centru avea ca obiective, printre altele, întărirea legăturii cu societatea civilă şi sprijinirea cetăţenilor în a scoate în evidenţă faptele de corupţie”. Să fi anunţat acest proiect DENUNŢIADA din aceste zile?

Cumpănaşu a creat o ficţiune: Centrul Naţional pentru Integritate

Avînd protecţia şi sprijinul direct din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, cel care are în coordonare Administraţiile locale, Alexandru Cumpănaşu a pus la cale un plan diabolic pentru a-şi promova imaginea, astfel încît, prin notorietatea obţinută, să devină un bun agent de influenţă al celor care-l susţineau.

Astel, începînd din anul 2008, cînd deja depusese cererea pentru finanţarea din bani europeni a fundaţiei sale „Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei”, Cumpănaşu a început un „turneu de promovare” pentru CENTRUL NAŢIONAL PENTRU INTEGRITATE, care trebuia înfiinţat din banii ce avea să-i primească abia anul următor! După acest turneu, Cumpănaşu spera să înfiinţeze sucursale ale Centrului în fiecare judeţ!

Întrucît Prefecturile din ţară se subordonează tocmai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Cumpănaşu a trecut la treabă şi, din ce am adunat de prin presa locală, am reconstituit o parte dintre acţiunile puse la cale:

– Botoşani, 24 iulie 2008

– Satu Mare, 25 Septembrie 2008

– Tg. Mureş, 2 Decembrie 2008

– Deva, 18 mai 2009

– Turnu Severin, 12 iunie 2009

– Iaşi, 17 noiembrie 2011

– Bacău, 4 decembrie 2011

– Alba Iulia, 14 februarie 2012

– Galaţi, 31 iulie 2014

Acţiunile sînt mult mai numeroase, însă ne rezumăm aici la prezentarea pe scurt a unora, aşa cum au fost relatate de presa locală, încercînd să identificăm ce s-a întîmplat la acestea şi cine a participat activ la organizarea lor.

Despre acţiunea de la Satu Mare din 24 septembrie 2008 citim relatarea în ziarul „Informaţia zilei”: „30 de şefi de instituţii au discutat ieri despre masuri de prevenire a coruptiei. Ieri, 24 septembrie, in sala de conferinte a Prefecturii Satu Mare, incepand cu ora 10, a avut loc conferinta „Masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei – Grupul de Actiune Anticoruptie al judetului Satu Mare”. Organizata de Centrul National pentru Integritate si Asociatia pentru Implementarea Democratiei, in parteneriat cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii”. Să ne frecăm la ochi: sprijinul Ambasadei Marii Britanii? În Sala de conferinţe a Prefecturii? Au participat 30 de şefi de instituţii? Păi nici dacă venea Premierul sau Preşedintele ţării nu era o aşa mobilizare!

Despre acţiunea din Tîrgu Mureş din 2.12.2008, citim o relatare Mediafax, preluată de Ziarul financiar: „Directorul Centrului Naţional de Integritate (CNI), Alexandru Cumpănaşu, a declarat, vineri, la dezbaterea „Măsuri pentru prevenirea corupţiei” de la Târgu Mureş, că îi va propune viitorului ministru al Sănătăţii introducerea de teste de integritate şi în sistemul sanitar. „Propunerea noastră este aceea de a înfiinţa Direcţia de Integritate în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, pe acelaşi principiu pe care funcţionează în acest moment la nivelul Ministerului de Interne. Să realizeze testări cu ofiţeri sub acoperire, care să testeze comportamentul corupt al funcţionarului din MSP, pentru că nu vorbim doar de medici, ci şi de comportamentul acestuia în relaţia cu cetăţeanul”, a spus directorul CNI… Cumpănaşu a spus că, în acest moment, Comisia Europeană lucrează la un nou raport de monitorizare, intermediar, iar CNI face parte din acest raport şi orice măsură pe care o va propune va fi susţinută şi de Comisia Europeană. Şefii tuturor instituţiilor mureşene prezenţi la dezbateri au spus că nu deţin nicio sesizare privind acte de corupţie petrecute în legătură cu angajaţii lor”. Şi după citirea textului de mai sus ne frecăm la ochi, căci şi la Tg. Mureş au participat „şefii instituţiilor mureşene”, care l-au auzit pe Cumpănaşu că marea Comisie Europeană îi va susţine toate propunerile şi că Raportul de ţară va cuprinde menţiunile lui! De fapt, la Tg. Mureş, Cumpănaşu a propus introducerea unor ofiţeri acoperiţi în rîndul medicilor pentru a-i putea da pe mîna poliţiei! De-asta l-a finanţat MAI? Ei, atunci am înţeles, să trăiţi!

Despre acţiunea de la Deva din 18.05.2009, aflăm din „Ziarul Văii Jiului”: „Ieri, la Deva, reprezentanţii Centrului Naţional pentru Integritate au venit pentru a susţine, în faţa şefilor şi specialiştilor principalelor instituţii ale judeţului Hunedoara, o conferinţă cu tema „Măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei”. În cadrul întâlnirii, fiecăruia dintre cei invitaţi i s-a cerut să propună soluţii de eradicare a corupţiei care să fie incluse în noua Strategie Naţională Anticorupţie… „Pe baza întâlnirilor pe care le-am avut la nivel local şi regional şi în urma consultărilor făcute avem deja câteva măsuri pe care le vom lua. O să existe o Direcţie de Integritate la Ministerul Sănătăţii, pentru că vorbim de un minister cu mari probleme de corupţie…Am decis înfiinţarea Direcţiei de Integritate împreună cu ministerul şi Comisia Europeană”, a mai adăugat Alexandru Cumpănaşu”. Şi după citirea acestui articol facem iarăşi bătături la ochi: în faţa şefilor principalelor instituţii ale judeţului Hunedoara, Cumpănaşu decidea soluţiile Strategiei naţionale anticorupţie şi a decis înfiinţarea unei Direcţii de integritate împreună cu Ministerul sănătăţii şi – ţineţi-vă bine! – Comisia Europeană! Prefectul de Hunedoara o luase razna, din moment ce nu l-a anunţat imediat pe ministrul de interne să trimită duba pentru unul care se dădea Prim-ministru sau chiar Preşedinteşe ţării?

Despre şedinţa de la Turnu Severin din 12.05.2009, aflăm de pe un site editat de SC „Agentia OSC” SRL”: „Un seminar cu privire la masurile ce se impun pentru prevenirea coruptiei si reforma administratiei publice a avut loc, joi, la Prefectura judetului Mehedinti. Directorul coordonator al Centrului National pentru Integritate, Alexandru Cumpanasu, a declarat ca la actiune au participat reprezentanti ai structurilor MAI in teritoriu si ai societatii civile din judetul Mehedinti… „Cu acest prilej am prezentat strategia nationala anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si administratia locala pana in anul 2010 si cateva din activitatile realizate si in curs de implementare… Tocmai de aceea, Centrul National pentru Integritate prin Grupul de Actiune Anticoruptie Mehedinti are datoria de a actiona pentru imbunatatirea si cresterea eficientei institutiilor de la nivel local in prevenirea coruptiei”, a concluzionat (sic!) Cumpanasu. Printre obiectivele sale principale se numara sprijinirea cetatenilor in scopul interactionarii acestora cu Ministerul de Interne, asistarea MAI in vederea promovarii sesizarii faptelor de coruptie de la nivelul personalului administratiilor publice”. Parcă sîntem la spitalul de glumeţi! Şi la Turnu Severin, la Prefectură, Cumpănaşu a chemat la ordin „structuri MAI în teritoriu” şi le-a prezentat „Strategia naţională anticorupţie”, pe care numai Preşedinţia poate s-o propună prin comisia specială înfiinţată acolo! Fidel finanţatorilor săi din MAI, Cumpănaşu anunţă că obiectivul fundaţiei sale este îndemnarea cetăţenilor să interacţioneze cu MAI sau, mai simplu spus, să devină turnători patriotici ai acestei structuri!

Acţiunea de la Iaşi din 17.11.2011 a fost organizată chiar de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, condus de Elena Udrea, şi citim relatarea chiar din Buletinul de pe site-ul ministerului: „Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului a organizat, joi, 17 noiembrie 2011, la Iasi, Sesiunea de informare a studentilor/masteranzilor privind Regio. La eveniment au participat Adina Stefanescu (Director, Directia Gestionare Program – AMPOR), Cristian Zama (Director Adjunct, Directia Organism Intermediar POR), Alexandru Cumpanasu (Director Coordonator al Centrului National de Integritate), precum si reprezentanti ai Agentiei pentru Dezvoltare Regionala 1 Nord – Est, ai autoritatilor locale si ai mediului universitar… Invitatul special, domnul Alexandru Cumpanasu (Director Coordonator al Centrului National de Integritate), le-a vorbit participantilor despre avantajele aderarii la Uniunea Europeana si beneficiile Programelor Operationale: „Programul Regio a reusit cea mai mare rata de absorbtie a fondurilor europene. Sesiunile de informare privind Regio sunt benefice pentru studenti… Sesiunile de informare a studentilor/masteranzilor privind Regio vor continua si in centrele universitare Bucuresti, Cluj si Craiova”. În acţiunea organizată de ministerul condus de Elena Udrea, Cumpănaşu n-a mai avut tupeul să vorbească despre cum dirijează el Comisia Europeană şi ce strategii naţionale mai concepe şi s-a limitat doar să laude succesele Elenei Udrea privind absorbţia fondurilor europene!

La acţiunea de la Bacău din 4.12.2011 a participat – Doamne, mare e grădina Ta! – însuşi ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, care o fi crezut, sărmana, că e vorba de o manifestare organizată de Guvernul României, din moment ce la masă era prefectul judeţului Iaşi, Constantin Scripat! Ce s-a întîmplat acolo aflăm din ziarul „Deşteptarea”, patronat de Sechelariu, care tocmai fusese condamnat pentru acte de corupţie: „Combaterea coruptiei, o tema mereu actuala. Prefectura Bacau a gazduit, vineri, a treia intâlnire cu tema „Problematici Anticoruptie”, care face parte din proiectul de elaborare a unui Plan Regional Anticoruptie. Invitatul special al conferintei a fost Ambasadorul Finlandei in România. Discutiile s-au purtat pe marginea Strategiei Nationale Anticoruptie pentru orizontul de timp 2011-2014… „Centrul National de Integritate a reusit sa preia din propunerile dumneavoastra si sa le implementeze la nivel central…”, a argumentat si Alexandru Cumpanasu, director Centrul National de Integritate… Prefectul Constantin Scripat a adus in discutie si scandalul „Aur pentru functionari” care a ravasit Primaria Bacau in toamna lui 2009. „Cineva trebuie sa explice de ce se plimbau acele sacose cu aur prin birourile Primariei Bacau”. Acesta a reamintit si de frecventele cazuri de coruptie intâlnite in serviciile subordonate Prefecturii, in special la Inmatriculari si Permise Auto. „Nu sunt insa de acord ca salariile mici conduc la coruptie. Este total gresit, in opinia mea, sa dam vina numai pe acest factor”, a conchis Scripat”. Că ambasadoarea Finlandei a fost naivă este de înţeles, căci, văzînd Protocolul lui Cumpănaşu cu MAI, o fi zis că e vorba despre o acţiune a Guvernului, mai ales că se desfăşura în sla Prefecturii Bacău, dar preşedintele Consiliului judeţean cum a căzut în plasa lui Cumpănaşu? Nu ştia că are în faţă un banal ONG sau a primit niscaiva telefoane ca să-i ofere tot sprijinul lui Cumpănaşu?

În 14.02.2012, Cumpănaşu participă la Alba Iulia la o reuniune organizată de Ministerul Educaţiei, alături de secretarul de stat Oana Badea, venind chiar cu draft-ul pentru un „Cod etic” în vederea înfiinţării unui „Consiliu naţional de etică”! Citim relatarea din ziarul „Unirea”, care ne oferă şi o fotografie de la acest „eveniment”:

„La reuniunea de la Alba Iulia participă din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului, secretarul de stat Oana Badea, iar din partea societăţii civile directorul coordonator al Centrului Naţional pentru Integritate şi preşedinte al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID) Alexandru Cumpănaşu. Cumpănaşu este cel care vine practic cu propunerea draft-ului Codul Etic. Activitatea civică a lui Alexandru Cumpănaşu este strâns legată de Ministerul Administraţiei şi Internelor prin intermediul căruia Fundaţia AID a cărui preşedinte este, a accesat în 2009 pentru „Dezvoltarea şi consolidarea Centrului Naţional de Integritate” peste 900.000 de euro din fonduri structurale de la Uniunea Europeană…Consiliul naţional de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri pentru fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, reprezentând cadrele didactice, părinţii şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar”. Trebuie remarcat că, sub regimul lui Traian Băsescu, Alexandru Cumpănaşu deja un fel de ministru, fundaţia sa părea să aibă statut de instituţie guvernamentală!

Ficţiunea lui Cumpănaşu, cu pomposul Centru Naţional de Integritate, aruncat în spaţiul public în 2008 acontinuat şi în anul 2014, cu toate că, în toţi aceşti ani, nu s-au făcut decît nişte conferinţe aranjate de MAI şi structurile subordonate din teritoriu, astfel încît să se găsească o justificare a sumei de 900.000 euro cu care a fost cadorisit Cumpănaşu! Se pare însă că lumea s-a cam săturat de poveştile lui Cumpănaşu, astfel încît la acţiunea de la Galaţi din 31 iulie 2014, acesta a fost intoxicat cu pîine mucegăită la hotelul unde era cazat, fiind „în vizită de lucru”, cum consemnează site-ul „Arhiva Impact-Est”! Iată postarea:

„Şeful Centrului Naţional pentru Integritate (CNI), Alexandru Cumpănaşu, aflat în vizită de lucru la Galaţi, pentru o dezbatere publică pe tema „Măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei”, a fost intoxicat cu pâine mucegăită la un hotel din Galaţi. Situaţia cea mai penibilă este că acesta a anunţat de îndată Protecţia Consumatorului. Mai mult, Alexandru Cumpănaşu susţine că s-a prezentat, însă, cu toate acestea, niciun reprezantant de la Protecţia Consumatorului nu s-a sinchisit să-şi facă datoria. „Mi s-a spus că voi fi cazat la un hotel cu minim de decenţă, iar la micul dejun mi-au adus pâine mucegăită. Am anunţat Protecţia Consumatorului, care mi-au spus că vor veni de îndată. Până la ora 12.00 când am părăsit hotelul, niciun reprezentant al acestei instituţii nu s-a prezentat. Asta e corupţie.” , ne-a mărturisit cu nemulţumire în glas, Alexandru Cumpănaşu, şeful Centrului Naţional de Integritate”.

Ei, nu se poate! După ce ani de zile era primit în toată ţara de toţi reprezentanţi autorităţilor locale, după ce şi unii ambasadori s-au lăsat păcăliţi de ficţiunile lui Cumpănaşu, acum să i se dea pîine mucegăită la micul dejun şi să nu se mai prezinte la ordinul său nici măcar funcţionarul de la Protecţia cumpărătorului? Asta e blasfemie la adresa protejatului de la MAI! Dar, după ce Cumpănaşu a intoxicat opinia publică atîţia ani, nu cumva merita şi el o intoxicare? Nu de alta, dar să afle pe pielea lui ce înseamnă.

Probabil că „intoxicarea” de la Galaţi la convins că nu-i mai ţine vrăjeala cu care a prostit atîţia reprezentanţi ai autorităţilor locale. Acest fapt se pare că l-a convins să găsească alte metode pentru a rămîne în centrul atenţiei şi a decis să-şi continue propaganda la TV, convingîndu-i pe cei de la Realitatea TV să-i dea un spaţiu de emisie unde să-şi continue pupăturile la adresa celor care l-au sprijinit.

Ne amintim cu toţii că Alexandru Cumpănaşu a fost cel care susţinea vehement proiectul Legii Big Brother, dorit de SRI şi Procuratură, cu toate că, fiind reprezentant al unui ONG, ar fi trebuit, în mod firesc, să apere drepturile la libertate şi intimitate ale cetăţenilor în faţa abuzurilor instituţiilor statului!

Interviul cu George Maior, fostul şef al SRI, demonstrează cît se poate de clar cui s-a subordonat cu adevărat acest Alexandru Cumpănaşu şi de ce a fost mereu un puternic agent de influenţă al structurilor de forţă ale statului, în dauna neajutoratului cetăţean simplu, pe care, în statutul „Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei”, se jura să-l apere. Poate că ar fi de folos o anchetă a celor care să ne spună cine i-a plătit în cei şapte ani turneele de promovare a inexistentului „Centru Naţional de Integritate”, adică cheltuielile de deplasare, cazare, masă, închirieri de spaţii, diurne pentru participanţi etc. Sperăm să fi fost incluse în acel protocol despre care am scris mai sus, potrivit căruia MAI trebuia să-i asigure infrastructura, inclusiv maşina şi benzina cu care să se deplaseze, căci, în acest caz, cătuşele DNA-ului i-ar putea ameninţa pe mulţi dintre colaboratorii lui Cumpănaşu, inclusiv pe toţi miniştri de interne din ultimii ani care au girat şi finanţat această monstruozitate penală!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.