O ţară care se străduia să reziste crizelor neîntrerupte riscă să se scufunde din cauza unor inundaţii catastrofale. Ajutoarele sunt cruciale pentru sinistraţi, dar şi pentru menţinerea solidarităţii nemaiîntâlnite create de această dramă între comunităţile din Bosnia şi Herţegovina. Un interviu cu Ambasadorul Dusko Kovacevic.
Care este bilanţul inundaţiilor din Bosnia şi Herţegovina până acum? Care sunt cele mai urgente necesităţi ale ţării?
Inundaţiile care au lovit Bosnia şi Herţegovina reprezintă cea mai mare catastrofă naturală din toate timpurile în ţara noastră, fapt pentru care în 20.05.2014 a fost decretată zi de doliu naţional, iar cartea de condoleanţe va fi deschisă în 26 şi 27.05.2014 la Ambasada Bosniei şi Herţegovina. În aceste inundaţii, cel puţin 30 de oameni au murit, ¼ din teritoriul ţării este sub ape, zeci de mii de persoane au rămas fără locuinţe şi întreaga avere, a fost distrusă infrastructura şi în mod special a fost afectată agricultura. Având în vedere că inundaţiile au afectat zone care asigură 60% din necesarul de grâu, există pericolul ca întreaga producţie să fie distrusă. A fost serios devastat sectorul zootehnic, iar animalele moarte reprezintă un pericol pentru apariţia unor epidemii după retragerea apelor. Un pericol serios îl reprezintă şi alunecările de teren, care au distrus un număr mare de case şi comunicaţii. De asemenea, ne îngrijorează foarte mult şi faptul că din cauza inundaţiilor apele au scos la suprafaţă câmpurile de mine, fapt care reprezintă un mare pericol pentru cetăţeni şi echipele de salvare. Informaţii complete despre pagube le vom avea doar după retragerea apelor şi ele vor fi stabilite de experţi interni şi internaţionali, dar în prezent este clar că Bosnia şi Herţegovina nu are suficiente resurse nici pentru a asigura ajutoarele de urgenţă şi cu atât mai puţin pentru reconstrucţia zonelor afectate.
În acest moment avem nevoie de alimente, apă potabilă, medicamente, produse care să împiedice răspândirea epidemiilor, generatoare de curent, motopompe etc., dar şi fiecare euro sau leu care se donează este de mare ajutor pentru cetăţeni.
Care a fost reacţia UE şi a Înaltului Reprezentant la această tragedie şi ce ţări europene au oferit ajutoare până acum?
Trebuie să recunosc că reacţia a fost foarte rapidă şi că Bosnia şi Herţegovina, după ce a solicitat ajutor prin intermediul Mecanismului pentru Protecţie Civilă al UE, a primit ajutor de la un număr mare de ţări. Numărul ţărilor care au oferit ajutor Bosniei şi Herţegovinei a crescut în acest moment la 21, ca răspuns la inundaţiile record care au provocat mari distrugeri. Comisia Europeană coordonează ajutorul acordat de UE, cofinanţează cheltuielile de transport şi asigură filmările din satelit ale zonelor afectate. Nu doresc să enumăr individual ţările din UE care deja au acordat ajutor, deoarece în prezent în toate ţările există acţiuni pentru strângerea de ajutoare şi în final mă aştept ca toate ţările membre UE să ajute cât pot în aceste momente dificile. Având în vedere faptul ca sunt acreditat ca Ambasador al Bosniei şi Herţegovina în România, doresc să folosesc acest prilej pentru a mulţumi guvernului României pentru ajutorul de urgenţă care a fost deja acordat cetăţenilor Bosniei şi Herţegovinei. Doresc să mulţumesc şi Crucii Roşii din România, care a lansat acţiunea strângerii de ajutoare, precum şi tuturor cetăţenilor români care au acordat sau intenţionează să acorde ajutoare.
Aici trebuie să subliniez şi faptul că operaţiunea de ajutorare a cetăţenilor Bosniei şi Herţegovinei se desfăşoară în două etape. Prima este în curs şi aici este vorba de ajutoare de urgenţă, iar a doua va urma şi este vorba de refacerea infrastructurii şi a clădirilor distruse. A doua etapă este foarte importantă şi aici aştept ajutorul concret al UE.
Dincolo de tragedia produsă, cum poate lecţia acestor inundaţii să facă Bosnia şi Herţegovina mai uşor guvernabilă?
Acesta este momentul în care sunt ajutaţi cetăţenii şi când trebuie să îndreptăm toate eforturile noastre către acordarea de ajutor persoanelor cele mai afectate. Desigur că vor urma analize care vor indica greşelile, unde au fost acestea făcute şi cum să le evităm pe viitor. Este sigur că în campania electorală se vor purta polemici în privinţa acestor evenimente, dar acum este important să ne îndreptăm toate eforturile, toată energia noastră către zilele care urmează şi acordarea de ajutor persoanelor cele mai afectate. În orice caz, această catastrofă a arătat şi o solidaritate nemaîntâlnită în Bosnia şi Herţegovina, în regiune, dar şi în UE, fapt extrem de important şi care mă bucură foarte mult, deoarece zilele grele de refacere şi reconstrucţie doar vor urma.
Există riscul adâncirii diviziunilor dintre Republica Srpska şi Sarajevo din cauza acestei tragedii sau guvernul de la Sarajevo va reuşi să contribuie la apropierea comunităţilor etnice pentru a trece de perioada grea?
Aşa cum am subliniat de mai multe ori, acum este timpul solidarităţii, timpul când se acordă ajutor concret şi timpul în care toţi trebuie să facem ceva pentru a ajuta persoanele cele mai afectate. Deci trebuie evitate la maximum mişcările care să ducă la orice fel de tensiuni.
În acest context a apărut comunicatul Preşedinţiei Bosniei şi Herţegovinei (Bosnia are preşedinţie colectivă în care sunt reprezentate toate cele 3 comunităţi) în care se subliniază faptul că în întreaga ţară şi în instituţiile statului sunt necesare unitatea şi colaborarea pentru a ajuta cetăţenii afectaţi. Preşedinţia Bosniei şi Herţegovinei a chemat toţi factorii politici din ţară ca în perioada următoare să se abţină de la a-şi expune rivalitatea şi de a renunţa la orice mod de politizare a problemei apărute în Bosnia şi Herţegovina. De asemenea, Preşedinţia Bosniei şi Herţegovinei a chemat instituţiile, la toate nivelurile de putere, din ţară, toţi agenţii economici, toate organizaţiile neguvernamentale şi toţi cetăţenii să participe în acţiunile de solidaritate prin care se acordă ajutoare financiare şi de altă natură cetăţenilor afectaţi.
Consider că acest mesaj al Preşedinţiei este cel mai important mesaj care se poate trimite celor aflaţi la toate nivelurile de putere, partidelor politice, precum şi tuturor cetăţenilor Bosniei şi Herţegovinei.
În finalul acestui interviu doresc să apelez încă o dată la toate instituţiile din România, la companii, organizaţii umanitare şi la toţi oamenii de bună-credinţă care doresc, să se impilce în acţiunea strângerii de ajutoare prin intermediul Crucii Roşii din România sau prin acordarea de donaţii în contul deschis de Ambasada Bosniei şi Herţegovinei la Banca Comercială Română-BCR.