Reprezentanții Asociației Magistraților din România (AMR) își exprimă, printr-un comunicat, dezacordul față de lipsa consultării instanțelor în legătură cu modificările Codurilor Penale, subliniind că au aflat despre aceste schimbări din spațiul public, fără a avea certitudinea unui act oficial.
Potrivit AMR, în ritmul susținut de dezbatere în Comisia specială cu privire la cele trei Legi ale Justiției, nu se poate vorbi, în mod adevărat și obiectiv, de existența timpului necesar pentru ca, în paralel sau printre ele, să fie formulate și susținute „opinii așezate” cu privire la modificările Codului penal și Codului de procedură penală.
„Tocmai de aceea, când am aflat, dintr-o dată și cu stupoare, că dezbaterile pe proiectele de legi privind codurile se vor finaliza la Comisia specială comună imediat, adică în timpul mult prea puțin rămas până la Sfânta sărbătoare a Crăciunului, și că legile vor fi trimise de îndată la Senat, ne-am pus, în mod îndreptățit, întrebarea de ce nu se vrea o consultare reală a instanțelor și parchetelor. Mai exact, de ce s-a ocolit, în acest caz, bunul obicei de a li se cere celor ce aplică legile, o părere motivată care nu putea decât să facă bine unui proces legislativ. Întrebarea este cu atât mai clară cu cât nici instanțelor și nici parchetelor nu li s-au trimis proiectele legilor de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală (care să fie și actualizate!), așa încât au fost nevoite să prindă câte ceva de ici, de colo, din spațiul public, fără a avea certitudinea unui act oficial. Și să se îngrijoreze pentru ceea ce au auzit. Sau să comenteze în orb de frica adoptării netransparente a unor legi de esență”, potrivit magistraților.
În cadrul comunicatului de presă, Asociația Magistraților din România își exprimă dezacordul ferm față de lipsa consultării instanțelor și parchetelor cu privire la modificări de substanță ale dispozițiilor Codului penal și Codului de procedură penală.
„Pentru că, în primul rând, este vorba despre modificări de substanță care au efecte nu numai asupra -actului de justiție și asupra modului de organizare a activității judiciare, ci și asupra cetățeanului. Pentru că, în al doilea rând, în situații similare, adică de modificări importante aduse Codului penal și/sau Codului de procedură penală, instanțele și parchetele au fost consultate, în mod efectiv, de fiecare dată, cerându-li-se puncte de vedere argumentate, în condițiile în care judecătorii și procurorii sunt cei ce aplică legile și cunosc cel mai bine, în mod direct, plusurile și minusurile dispozițiilor legale în vigoare. Prin urmare, ei sunt în stare să aprecieze și să propună soluții care să răspundă necesităților justiției într-un stat de drept, dacă legislativul este cu adevărat interesat de acestea”, au declarat, prin intermediul unui comunicat de presă, reprezentanții Asociației Magistraților din România.
De asemenea, în documentul menționat, semnat de președintele interimar Andreea Ciucă, se arată că se impunea o consultare, deoarece nu o dată, s-a dovedit că dialogul cu instanțele și parchetele, mai exact cu judecătorii și procurorii, constituiți în adunări generale sau în întruniri de analiză a proiectelor de acte normative a fost benefic pentru îndreptarea unor perspective greșite, vătămătoare sau insuficiente. Și în al patrulea rând, pentru că, potrivit legii, adunările generale exprimă puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
„Pe de altă parte, o consultare formală, de pe o zi pe alta sau în viteza variantelor succesive ale unui proiect de lege, care nu pot fi urmărite coerent sau nu sunt comunicate în timp util, nu-i consultare, ci simlacru. Am fost ocupați, din luna septembrie încoace, cu celălalt pachet de proiecte, privind cele trei Legi ale Justiției (care sunt altceva decât proiectele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală). Apropo, referitor la proiectele privind Legile Justiției, instanțele și parchetele au fost consultate de două ori, începând cu luna septembrie, trimițând Consiliului Superior al Magistraturii puncte de vedere detaliate și motivate. După care, din luna noiembrie încoace, judecătorii care au considerat că trebuie să se implice în dezbateri pentru că au datoria de a nu lăsa aceste legi „să curgă” cum o fi, până la adoptare, au muncit zi și noapte ca să corecteze, completeze, modifice și să propună zeci de texte de lege semnificative pentru o societate democratică”, a mai spus Asociația Magistraților din România.
Cine e de vină că AMR-ul s-a bătut de muscă pînă acum … , și a făcut gimnastică artistică ?