ANAF s-a prins – Cum se fură TVA „cu capu’ gol ca la pomană”. Schema anului

Un grup de firme controlate de aceleași persoane a creat un circuit economic fictiv pentru a obține ilegal rambursări de TVA de peste 18 milioane de lei. După încasarea banilor, facturile erau stornate pentru a ascunde urmele. ANAF a intervenit și a pus sechestru pe zeci de imobile.

ANAF s-a prins – Cum se fură TVA „cu capu’ gol ca la pomană”. Schema anului

Un grup de firme controlate de aceleași persoane a creat un circuit economic fictiv pentru a obține ilegal rambursări de TVA de peste 18 milioane de lei. După încasarea banilor, facturile erau stornate pentru a ascunde urmele. ANAF a intervenit și a pus sechestru pe zeci de imobile.

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală - Structura Centrală au identificat modul în care opt firme, controlate de aceleași persoane, au creat un circuit economic fals pentru a obține ilegal rambursări de TVA.

„Împreună, aceștia participau activ la crearea aparențelor unui circuit economic real, utilizând proceduri de facturare fictivă între societăți, cu scopul diminuării obligațiilor fiscale și al obținerii nelegale a rambursărilor de TVA”, susține ANAF.

Cum funcționa schema?

Persoanele implicate au folosit un administrator de drept, care figura oficial la conducerea firmelor, în timp ce un individ controla efectiv activitatea acestora – administratorul de fapt. Aceasta structură a permis:

Emiterea de facturi de avans fictive, fără fundament economic

  • Obținerea ilegală a rambursărilor TVA
  • Mărirea artificială a TVA deductibilă

„Ca urmare a exercitării dreptului de deducere a TVA aferent facturilor de avans, fără să aibă la bază operațiuni reale, cei în cauză au solicitat și au obținut sume de bani cu titlu de rambursări ori compensări de la bugetul de stat, în cuantum de peste 18 milioane de lei”, precizează ANAF.

După încasarea sumelor, facturile au fost stornate, ascunzând astfel urmele fraudei.

Ce măsuri a luat ANAF pentru recuperarea prejudiciului în cauză?

Pentru a recupera cele 18 milioane de lei, ANAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor implicate, care includ:

  • 46 de imobile
  • 5.386 mp de teren intravilan

„În cadrul investigațiilor au fost identificate imobile care au fost vândute și revândute către persoane diferite, în baza unor promisiuni de vânzare încheiate la cabinete notariale diferite”, precizează ANAF.

Una dintre firmele implicate dezvoltase un ansamblu imobiliar în sud-vestul Capitalei, iar autoritățile atrag atenția asupra riscului de fraudă asociat achizițiilor de imobile cu discount generos la plata integrală în avans, cu promisiunea livrării ulterioare.

Orice achiziție imobiliară cu discount mare trebuie verificată riguros

Firmele și investitorii trebuie să fie precauți la tranzacțiile complexe între societăți cu aceiași administratori

Statul român urmărește recuperarea prejudiciilor, deci implicarea în astfel de scheme poate duce la consecințe penale și civile

Această situație evidențiază cum mecanismele fiscale complexe pot fi exploatate și cât de important este ca autoritățile să mențină supravegherea strictă a rambursărilor TVA.

Care este impactul asupra pieței imobiliare și fiscale din București

  • Investitorii privați trebuie să verifice sursa fondurilor și legalitatea tranzacțiilor
  • Piața imobiliară poate fi afectată de astfel de fraude, prin scăderea încrederii cumpărătorilor
  • Contribuabilii trebuie să fie conștienți că rambursările ilegale afectează bugetul statului și serviciile publice

ANAF avertizează: „Achiziția de imobile cu discount generos la plata integrală în avans, cu promisiunea livrării ulterioare, este o practică ce poate ascunde o fraudă”.

Frauda de 18 milioane lei descoperită de ANAF în București arată cum relațiile personale și firmele interconectate pot fi folosite pentru evaziune fiscală.

Prin urmare, verificați cu atenție orice tranzacție complexă, mai ales în sectorul imobiliar sau al TVA-ului, pentru a evita implicarea în fraude și pierderi financiare.

Distribuie articolul pe:

6 comentarii

  1. Nu este clar în ce consta frauda.Firma care a facturat avansul trebuia sa plătească TVA aferent.Daca nu a plătit pentru ca ulterior a stornat factura iar firma- client a dedus si/ sau i s-a ramburst tva-ul, e o problema. Dar , pentru cititorii mai puțin cunoscători, TVA nu se rambursează fără control ANAF, mai ales la aceste sume!Deci, articolul e o vrăjeală ANAF. Dacă a fost fraudă, s-a facut cu contribuția lor! Pentru a se evita acest tip de fraudă soluția exista : taxarea inversa, adică sa nu se mai aplice TVA între plătitorii de TVA fiindcă unul plătește iar unul deduce aceeași suma.

  2. Astia-s investitorii romani pe care-i tot aclamam?!, sau hotii romani?! Cand se termina acest proces si cand banii vor intra in visteria statului?! O tara furata de hoti.

  3. Pai, nea Sirbu facea asta decand s-a inventat ProTVul, nu datora 1 leu la fisc. Si nu facea el, cu mana lui, ca nu e .rost, faceau angajatii firme reale conduse de catre unii cu handicapul la vedere in care se acumulau datorile scriptice, singurele care circulau. Noutati sunt pentru ziariti, decat.

  4. Asta-i articol? Nu spuneti nimic, nici care sint firmele, nici persoanele anchetate, in schimb insistati sa ne informam.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.