Analiză ING. Costurile de finanțare și prăbușirea investițiilor străine adâncesc deficitul de cont curent al României

 Potrivit unei analize realizate de economiștii ING, Valentin Tătaru și Ștefan Poșea, această deteriorare nu este cauzată de dezechilibrul comercial, ci de majorarea costurilor de finanțare externă și de o prăbușire a investițiilor străine directe. În ciuda acestor presiuni, fondurile europene au reușit să compenseze parțial lipsa finanțării private, iar experții anticipează o reducere treptată a deficitului în a doua jumătate a anului.

Povara datoriilor și costurile de finanțare externă

Deși economia a stagnat sau chiar s-a contractat pe parcursul a trei trimestre consecutive, iar cererea internă a fost una slabă, deficitul de cont curent a continuat să se adâncească. Explicația principală oferită de specialiștii ING constă în creșterea ieșirilor de venituri și a costurilor asociate administrării datoriei externe, conform cursdeguvernare.ro.

Deficitul balanței veniturilor primare s-a accentuat cu 848 de milioane de euro, ajungând la un total de 4,7 miliarde de euro. Această evoluție negativă acoperă mai mult decât întreaga deteriorare a deficitului de cont curent. Creșterea nu a fost dictată de repatrierea dividendelor, ci de majorarea plăților aferente investițiilor de portofoliu (de la 2,33 la 2,64 miliarde de euro) și a dobânzilor la împrumuturi. Astfel, conturile externe ale țării resimt tot mai puternic costul finanțării deficitelor din anii anteriori, în detrimentul cererii curente de importuri.

Prăbușirea investițiilor străine și colacul de salvare al fondurilor europene

Un alt factor evidențiat de analiză este scăderea dramatică a investițiilor străine directe (ISD). Acestea au coborât la un nivel net de doar 527 de milioane de euro în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu 3,4 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Din această cauză, ISD-urile au acoperit abia 3,7% din deficitul de cont curent, față de un sfert în anul precedent. Scăderea bruscă a fost influențată și de ieșiri punctuale de capital înregistrate în luna aprilie.

În contrast cu reticența capitalului privat, fondurile europene au jucat un rol stabilizator. Transferurile nete de capital au înregistrat un salt de 32,5%, totalizând 5,16 miliarde de euro, acoperind astfel peste o treime din deficitul de cont curent aferent primului semestru.

Comerțul, stabilizat de IT și transporturi, dar tras în jos de turism

Spre deosebire de anii precedenți, comerțul exterior nu mai reprezintă principala verigă slabă. Deficitul de bunuri și servicii s-a menținut la 9,7 miliarde de euro, o creștere infimă de 61 de milioane de euro. Exporturile au avansat cu 4,2%, depășind ritmul de creștere al importurilor (3%), ceea ce indică faptul că mecanismul de ajustare externă funcționează, deși mai lent decât s-ar aștepta piața.

În interiorul sectorului de servicii, turismul continuă să genereze pierderi majore. Deficitul din acest sector a urcat la 2,48 miliarde de euro, românii cheltuind masiv în străinătate. Totuși, acest minus este compensat generos de performanțele excelente din alte ramuri: serviciile IT și telecomunicațiile au adus un excedent de 3,6 miliarde de euro, iar sectorul transporturilor a generat un plus de 3,2 miliarde de euro, demonstrând reziliența surselor structurale de venituri externe.

Perspectivele pentru a doua jumătate a anului 2026

Banca estimează că procesul de ajustare a deficitului este doar întârziat, nu deraiat. Pentru a doua jumătate a anului, se anticipează o reducere a deficitului de cont curent spre pragul de 7% din PIB, de la nivelul actual de aproape 8%.

Efectele consolidării fiscale, care ar trebui să limiteze volumul importurilor, vor deveni mai vizibile în următoarele trimestre. Pe termen lung, economiștii ING subliniază că investițiile strategice în energie, producția industrială și proiecte de anvergură, precum Neptun Deep, sunt esențiale pentru creșterea capacității de export a României și pentru corectarea dezechilibrelor externe structurale.

Câți bani a făcut statul român după scumpirea TVA, în timp ce comerțul scade de 11 luni la rând