Câți bani a făcut statul român după scumpirea TVA, în timp ce comerțul scade de 11 luni la rând

Pe 1 august s-a împlinit un an de când cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%. Cota standard nu mai fusese modificată din 2017.

O primă imagine asupra efectelor perioadei care a urmat este prezentată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care pune în balanță evoluția veniturilor bugetare și cea a comerțului.

Statul a încasat 74,14 miliarde de lei din TVA în șase luni

În primul semestru din 2026, veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei.

Se consemnează astfel o creștere cu 25,1% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de CONAF.

Raportată la cele șase luni, suma înseamnă în medie aproximativ 12,36 miliarde de lei pe lună. Prin comparație, aplicând aceeași creștere de 25,1%, rezultă că în primul semestru din 2025 încasările din TVA au fost de aproximativ 59,25 miliarde de lei. Diferența dintre cele două perioade este de aproape 14,9 miliarde de lei.

Această creștere trebuie privită în contextul întregii execuții bugetare. Veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 383,55 miliarde de lei, după o creștere de 0,8%.

În termeni nominali, statul a încasat cu aproximativ 32 de miliarde de lei mai mult decât în primul semestru din 2025, în timp ce cheltuielile au crescut cu aproximativ 3 miliarde de lei. Deficitul bugetar a coborât astfel de la 3,64% la 2% din PIB, o reducere de 28,8 miliarde de lei, potrivit informațiilor prezentate de CONAF.

În același timp, comerțul a scăzut 11 luni consecutiv

La nivelul comerțului cu amănuntul, evoluția a mers în sens invers, volumul cifrei de afaceri din comerț scăzând timp de 11 luni la rând, iar această perioadă a început chiar în august 2025, luna în care au intrat în vigoare noile cote de TVA, potrivit CONAF.

În primul semestru din 2026, scăderea a fost de 5,7%. Numai în luna iunie, comerțul a fost cu 7,3% sub nivelul din iunie 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, aceasta fiind și cea mai mare contracție din această perioadă de 11 luni.

Astfel, în timp ce încasările din TVA au crescut puternic, volumul comerțului a continuat să se reducă. Datele nu demonstrează însă că scăderea comerțului a fost provocată de majorarea TVA. Ele arată doar că cele două fenomene au avut loc în aceeași perioadă.

Ce s-a schimbat pentru firme după 1 august 2025

Majorarea cotei TVA a intrat în vigoare fără o perioadă de tranziție, firmele fiind nevoite să aplice noile cote din prima zi, să refactureze, să regularizeze contractele aflate în derulare și să recalculeze prețurile, potrivit CONAF.

Există și o problemă separată legată de momentul în care firmele își încasează banii. Pentru companiile care nu aplică sistemul TVA la încasare, TVA poate deveni exigibil înainte ca factura să fie efectiv plătită de client, ceea ce înseamnă că o firmă poate ajunge să aibă obligația de a plăti TVA către stat înainte să primească banii de la client. Dacă obligația fiscală nu este achitată la termen, dobânzile și penalitățile se calculează începând cu ziua următoare.

Situația este diferită atunci când clientul este o autoritate publică. Legea nr. 72/2013 recunoaște creditorului dreptul la dobândă penalizatoare, însă CONAF susține că acest drept nu funcționează, în practică, printr-un mecanism automat și simetric celui aplicabil obligațiilor fiscale.

CONAF cere un indicator public care să arate cât durează concret până când instituțiile își achită facturile

De aici vine una dintre principalele solicitări ale organizației, respectiv existența unui indicator public care să arate cât durează, în mod efectiv, până când instituțiile își achită facturile.

În prezent sunt raportate plățile restante și arieratele, acestea din urmă fiind definite legal prin întârzieri mai mari de 90 de zile. CONAF atrage însă atenția că nu există un indicator public, standardizat și ușor de comparat care să arate pentru fiecare instituție în câte zile sunt plătite efectiv facturile.

Deficitul a scăzut, dar cheltuielile nu au scăzut în lei

În execuția bugetară este prevăzută și o scădere a deficitului bugetar de la 3,64% la 2% din PIB, însă această reducere nu înseamnă că statul a cheltuit mai puțini bani în valoare nominală.

Cheltuielile au crescut cu aproximativ 3 miliarde de lei, până la 383,55 miliarde de lei, dar ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 19,85% la 18,66%.

De asemenea, există evoluții diferite în funcție de tipul de cheltuieli: cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3 miliarde de lei, în timp ce dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei.

În același timp, PIB-ul s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută, potrivit datelor incluse în analiza prezentată de CONAF.

Și problema banilor pe care statul trebuie să îi plătească rămâne una de actualitate

CONAF atrage atenția că problema nu se limitează la facturile obișnuite ale companiilor. În sectorul energetic, volumul cererilor de decontare aflate în analiză a fost estimat la aproximativ 6 miliarde de lei, în timp ce bugetul pentru 2026 prevede 3,75 miliarde de lei pentru decontări.

Prin urmare, diferența dintre cele două valori este de aproximativ 2,25 miliarde de lei, potrivit cifrelor furnizate de CONAF.

Organizația, care spune că are 15.000 de companii membre și peste 245.000 de angajați, afirmă că susține consolidarea fiscală și nu solicită scutiri pentru membrii săi.

„Solicită un singur lucru: ca obligațiile de plată să funcționeze în ambele sensuri”, potrivit CONAF.

Află și „Economia a încetinit brusc”. România ar putea încheia anul în recesiune. Avertismentul lui Radu Burnete