Analiză Reuters: Economia Europei se scufundă în fața crizei

· Recesiune aproape sigură

· Germania și Italia, printre cele mai afectate

· Portofelul consumatorilor, secătuit de o inflație record

· O piață a muncii puternică oferă speranța unei recesiuni scurte

· Tranziția energetică poate stimula rezistența pe termen lung

Trebuia să fie anul stelar al Europei, scrie Reuters, într-o analiză postată pe prima pagină. O euforie a cheltuielilor post-pandemică, susținută de cheltuielile publice abundente, urma să impulsioneze economia și să ajute gospodăriile obosite să recâștige un sentiment de normalitate după doi ani teribili.

Dar totul s-a schimbat pe 24 februarie, odată cu invazia Rusiei în Ucraina. Normalitatea a dispărut, iar criza a devenit permanentă. O recesiune este acum aproape sigură, inflația se apropie de două cifre și se apropie cu pași repezi o iarnă cu penurii de energie iminente. Deși sumbră, această perspectivă este încă posibil să se înrăutățească înainte de orice îmbunătățire semnificativă, până în 2023.

„Criza este noua normalitate”, spune Alexandre Bompard, directorul executiv al retailerului Carrefour (CARR.PA). „Ceea cu ce am fost obișnuiți în ultimele decenii – inflație scăzută, comerț internațional – s-a terminat”, a declarat el investitorilor.

Schimbarea este dramatică. În urmă cu un an, majoritatea meteorologilor preconizau pentru 2022 o creștere economică de aproape 5%. Acum, o recesiune de iarnă devine scenariul de bază. Creșterea recentă a inflației din zona euro a fost dramatică în context istoric. Atât gospodăriile, cât și întreprinderile au de suferit, deoarece consecințele războiului – prețurile ridicate la alimente și energie – sunt acum exacerbate de o secetă devastatoare și de nivelurile scăzute ale râurilor care limitează transportul. La 9%, inflația în zona euro se află la niveluri nemaiîntâlnite în ultima jumătate de secol și diminuează puterea de cumpărare, banii disponibili fiind consumați pe benzină, gaze naturale și alimente de bază.

Vânzările cu amănuntul sunt deja în picaj, cu câteva luni înainte de începerea sezonului de încălzire, iar cumpărătorii își reduc cumpărăturile. În iunie, volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut cu aproape 4% față de anul precedent, în special în Germania, unde s-a înregistrat o scădere de 9%. Consumatorii se îndreaptă către lanțurile de magazine cu discount și renunță la produsele de lux, trecând la mărcile cu preț redus. De asemenea, au început să sară peste anumite achiziții. „Viața devine mai scumpă, iar consumatorii sunt reticenți în a consuma”, a declarat Robert Gentz, co-directorul executiv al retailerului german Zalando, pentru reporteri.

Până acum, companiile au făcut față cu bine datorită uriașei puteri de stabilire a prețurilor, din cauza constrângerilor persistente în materie de aprovizionare. Însă sectoarele energofage suferă deja. Aproape jumătate din capacitatea de topire a aluminiului și zincului din Europa este deja deconectată, în timp ce o mare parte din producția de îngrășăminte, care se bazează pe gazele naturale, a fost închisă.

Turismul a fost rara pată luminoasă, oamenii căutând să cheltuiască o parte din economiile acumulate și să se bucure de prima lor vară fără griji din 2019. Dar chiar și sectorul de turism este împiedicat de capacitate și de lipsa de forță de muncă, deoarece lucrătorii concediați în timpul pandemiei au fost reticenți în a se întoarce. Aeroporturi-cheie, precum Frankfurt și Heathrow din Londra, au fost nevoite să limiteze zborurile pur și simplu pentru că nu aveau personalul necesar pentru a procesa pasagerii. La Schiphol din Amsterdam, timpii de așteptare ar putea ajunge la patru sau cinci ore în această vară. Nici companiile aeriene nu au putut face față. Compania germană Lufthansa (LHAG.DE) a fost nevoită să publice scuze clienților pentru haosul creat, recunoscând că este puțin probabil ca acesta să se amelioreze în curând.

Vine recesiunea

Este probabil ca această durere să se intensifice, mai ales dacă Rusia taie și mai mult exporturile de gaze. „Șocul gazului de astăzi este mult mai mare; este aproape dublu față de șocul pe care l-am avut în anii ’70 cu petrolul”, a declarat Caroline Bain de la Capital Economics. „Am văzut o creștere de 10 până la 11 ori a prețului spot al gazelor naturale în Europa în ultimii doi ani”.

În timp ce UE a dezvăluit planuri de accelerare a tranziției sale către energia regenerabilă și de a renunța la gazul rusesc până în 2027, ceea ce o va face mai rezistentă pe termen lung, deficitul de aprovizionare o forțează să încerce o reducere de 15% a consumului de gaz în acest an. Dar independența energetică are un cost. Pentru oamenii obișnuiți, aceasta va însemna, pe termen scurt, case și birouri mai reci. Germania, de exemplu, dorește ca spațiile publice să fie încălzite doar la 19 grade Celsius în această iarnă, față de aproximativ 22 de grade anterior. Pe termen lung, va însemna costuri mai mari ale energiei și, prin urmare, inflație, deoarece blocul trebuie să renunțe la cele mai mari și mai ieftine surse de energie. Pentru întreprinderi, aceasta va însemna o producție mai mică, ceea ce va afecta și mai mult creșterea economică, în special în industrie.

În Germania, cea mai mare economie a blocului comunitar, prețul cu ridicata al gazului a crescut de cinci ori într-un an, dar consumatorii sunt protejați de contracte pe termen lung, astfel încât impactul a fost mult mai mic până acum. Cu toate acestea, ei vor trebui să plătească o taxă impusă de guvern și, odată ce contractele se vor prelungi, prețurile vor crește vertiginos, ceea ce sugerează că impactul va veni doar cu întârziere, punând o presiune persistentă în sus asupra inflației.