Analizele pentru depistarea hepatitei C, obligatorii

România habar nu are câţi bolnavi de hepatită C împrăştie virusul fără să conştientizeze că sunt infectaţi. Iar românii nu ştiu nici acum cât de periculoasă este boala şi că aceasta a dus la o adevărată epidemie de ciroze fatale. Autorităţile sanitare dau din umeri şi spun că studiile epidemiologice au estimat circa un milion de cazuri, din care doar 8.000 au fost depistate. Cele mai multe infectări s-au produs în anii ’80-’90, când seringile de unică folosinţă nu existau. Acum însă asistăm la o nouă explozie a cazurilor, din cauza tatuajelor şi piercingurilor.

De cotidianul.ro - Autor
Analizele pentru depistarea hepatitei C, obligatorii

România habar nu are câţi bolnavi de hepatită C împrăştie virusul fără să conştientizeze că sunt infectaţi. Iar românii nu ştiu nici acum cât de periculoasă este boala şi că aceasta a dus la o adevărată epidemie de ciroze fatale. Autorităţile sanitare dau din umeri şi spun că studiile epidemiologice au estimat circa un milion de cazuri, din care doar 8.000 au fost depistate. Cele mai multe infectări s-au produs în anii ’80-’90, când seringile de unică folosinţă nu existau. Acum însă asistăm la o nouă explozie a cazurilor, din cauza tatuajelor şi piercingurilor.

România habar nu are câţi bolnavi de hepatită C împrăştie virusul fără să conştientizeze că sunt infectaţi. Iar românii nu ştiu nici acum cât de periculoasă este boala şi că aceasta a dus la o adevărată epidemie de ciroze fatale. Autorităţile sanitare dau din umeri şi spun că studiile epidemiologice au estimat circa un milion de cazuri, din care doar 8.000 au fost depistate. Cele mai multe infectări s-au produs în anii ’80-’90, când seringile de unică folosinţă nu existau. Acum însă asistăm la o nouă explozie a cazurilor, din cauza tatuajelor şi piercingurilor.

Preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie, prof.dr. Carol Stanciu, atrage atenţia populaţiei că trebuie să-şi facă analizele pentru depistarea virusului hepatitei C. Profesorul susţine faptul că numărul românilor care nu ştiu că sunt infectaţi depăşeşte 800.000 şi că aceştia nu fac decât să-l răspândească. În plus, avertizează specialistul, numărul cazurilor de ciroze grave, provocate de virusurile hepatice B şi C, aproape s-a triplat în ultimii 5 ani în ţara noastră.

Boala „mută”, cum i se mai spune hepatitei C, se transmite prin sânge şi nu are simptomatologie decât atunci când avansează prea mult. Evoluţia maladiei se întinde pe o perioadă de 10-20 de ani, cele mai multe infecţii fiind contractate în perioada 1980-1993, când în sistemul sanitar nu se utilizau seringi de unică folosinţă, iar instrumentarul era sterilizat prin fierbere.

Riscuri la stomatologie

Prof.dr. Carol Stanciu spune că toţi cei care au fost la stomatolog, au făcut injecţii sau au fost spitalizaţi înainte de 1993 trebuie neapărat să-şi facă analizele pentru depistarea virusurilor hepatice B şi C. „Noi, medicii, suntem alarmaţi de numărul extrem de mare de ciroze grave, cu mortalitate destul de rapidă, care au apărut în ultimii cinci ani. Şi nu există o categorie de vârstă afectată cu predilecţie, avem bolnavi de ciroză cu vârste de 20 de ani, care au fost infectaţi la naştere.

Din nefericire, nu există tratament pentru ciroză, iar noi nu facem decât să încercăm să-i ţinem în viaţă o vreme. Ciroza poate fi rezolvată doar prin transplant hepatic, care se face prea puţin la noi în ţară. Peste 70% din ciroze au fost provocate de virusurile C şi B, iar restul de alcool. Iar la stomatolog şi astăzi dacă te duci, poate sterilizează acele, dar stau şi mă întreb cum sterilizează freza cu care efectuează intervenţiile specifice”, afirmă preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie.

Tatuajele, riscuri maxime

Medicii spun că fierberea acelor sau a instrumentarului cu care se realizează o procedură invazivă nu are nici un efect asupra virusurilor B şi C, aceştia fiind extrem de rezistenţi. „ Acum ne confruntăm mai puţin cu transmiterea virusurilor prin sânge, dar avem o creştere alarmantă a hepatitei C la tinerii care şi-au făcut tatuaje şi piercinguri. Trebuie să se ştie că cel puţin virusul hepatic B este mai rezistent chiar şi decât virusul HIV. La fel şi virusul hepatitei C, aceştia intrând în categoria virusurilor parşive”, mai precizeaza prof. dr. Carol Stanciu.

Totodată, virusul hepatitei C poate fi luat de la manichiuristă sau de la folosirea comună a unui aparat de ras, dar şi pe cale sexuală, riscurile în acest caz fiind de 5%. Cea mai expusă categorie este personalul medical, hepatita C devenind în rândul acestora o boală profesională. „Sunt foarte mulţi medici şi asistente infectaţi cu acest virus, dar nu există o evidenţă. Un chirurg infectat nu ar mai trebui să opereze, dar nu există o legislaţie clară în acest sens”, apreciază prof. dr. Carol Stanciu.

Cazuri vechi, descoperiri noi

Prof.dr. Petru Calistru, de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş”, susţine că noii descoperiţi cu hepatită C sunt de fapt cazuri vechi de infectare, de la chiuretaje şi diverse proceduri medicale invazive practicate în anii trecuţi. „Problema este, în cazul hepatitei C şi nu numai, că eu, ca medic, nu pot recomanda pacientului, în afara medicaţiei, şi o nutriţie raţională, extrem de importantă pentru ameliorarea sau vindecarea bolii, pentru că oamenii nu au bani nici de mămăligă. Şi apoi uitaţi-vă la otrăvurile din mezeluri şi din sucurile aşa-zis naturale. Chiar ne cred oligofreni, cum să reziste un suc natural 36 de luni, când în mod normal un astfel de suc se depreciază în 3 ore”, a afirmat prof. dr. Petru Calistru.

Medicii spun că din cei peste 800.000 de bolnavi de hepatită C din România, doar 8.000 au fost depistaţi. Dintre aceştia, 5.000 beneficiază de tratament, iar 3.000 se află pe listele de aşteptare, având în vedere că se cheltuiesc 10.000 de euro pe an pentru tratamentul unui singur bolnav.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.