' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
„Tinerii nu vor să muncească”, o etichetă repetată în spațiul public
În ultimii ani, presa a relatat des despre ideea că tinerii nu ar mai vrea să muncească. În podcast, Elena Podaru a respins ideea că tinerii nu vor să muncească. Ea spune că problema este, de multe ori, alta: tinerii aplică, trimit CV-uri, dar primesc foarte puține răspunsuri.
„E total falsă. Tinerii vor să muncească, doar că nu îi sună nimeni înapoi”, a spus Elena Podaru.
După licență, minimum 100 de CV-uri și doar două interviuri
Elena Podaru a terminat Comunicare și Relații Publice, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. După licență, a încercat să își găsească un loc de muncă în domeniu. Procesul nu a fost simplu. Timp de aproape trei luni, a trimis CV-uri la foarte multe companii. Răspunsurile au fost însă rare.
„Anul trecut, după ce am terminat licența, în jur de două luni, aproape trei luni, am depus CV-ul la minimum 100 de locuri de muncă și pot să zic că am primit răspuns și posibilitatea de interviu la doar două. Deci, minimum 100, ăsta e un număr sigur, să spunem”, a spus Elena Podaru.
În lipsa unui job în comunicare, Elena a ajuns să lucreze în HoReCa. Nu pentru că voia să își construiască o carieră acolo, ci pentru că avea nevoie de bani ca să rămână în București.
„Eu asta am făcut. Ca să supraviețuiesc în București, pentru că nu vreau să mă întorc în orașul de unde vin, deoarece acolo, la un moment dat, cum ai spus tu, am învățat atâta timp aici ca să rămân aici și să-mi fac aici o viață, un trai. Nu are sens să mă întorc în orașul de unde vin. Am fost nevoită să lucrez în HoReCa, deoarece aveam nevoie de bani, nu neapărat dintr-o plăcere”, a spus Elena Podaru.
Pentru mulți absolvenți, acesta este momentul în care apare blocajul. Termini facultatea, vrei un job în domeniu, dar ți se cere experiență. Dacă în timpul facultății ai vrut să lucrezi, programul de la cursuri și prezențele obligatorii ți-au făcut viața mai grea.
Elena spune că, pe timpul licenței, munca era greu de dus în paralel cu facultatea. Studenții veneau cu adeverințe de la locul de muncă, dar profesorii le spuneau că vor avea timp să lucreze după licență. Apoi, după licență, angajatorii cer experiență.
„Și ajungi la master și ești pus în fața faptului împlinit: să ajungi să ai o materie în care ți se cere 100% prezență”, a spus Elena Podaru.
Practica și internshipurile nu garantează un job
În timpul facultății, mulți studenți fac internshipuri și stagii de practică. Pe hârtie, acestea ar trebui să îi ajute să învețe domeniul și să ajungă mai ușor la un loc de muncă. În realitate, lucrurile diferă mult de la un loc la altul.
Elena spune că, în cazul ei, unele stagii au fost punctuale, la evenimente sau instituții unde nu exista o șansă reală de angajare pentru un student fără experiență mare.
„În unele cazuri, să știi că da, însă, în cazul meu, au fost practicile și internshipurile punctuale, la anumite evenimente care se întâmplau doar atunci, la instituții ale statului foarte mari, unde nu prea ai cum să ajungi decât dacă ai pile”, a spus Elena Podaru.
Elena a spus că firmele care iau studenți în practică ar trebui să pună accentul pe formarea lor, nu doar pe folosirea lor pentru sarcini de moment.
„Ei ar trebui să pună accentul pe învățarea lor, ca după să îi păstreze. Pentru că, după cum îi mulează, ei se potrivesc perfect pe anumite joburi. E oportunitatea lor, a agențiilor și a firmelor, să își muleze omul ca el, după, să rămână. Cel puțin așa mi se pare”, a spus Elena Podaru.
Primul job în domeniu: anunțul spunea una, realitatea era alta
Elena a reușit, în cele din urmă, să își găsească un prim job în domeniu, pe un site de recrutare. Procesul de angajare nu a fost foarte greu, dar experiența de la locul de muncă a fost departe de ce își imaginase.
Întrebată dacă descrierea jobului se potrivea cu ce făcea în realitate, Elena a răspuns simplu: „Deloc”.
Apoi a estimat că doar 15-20% din anunț se regăsea în munca de zi cu zi.
„Am ajuns să fac lucruri care, pentru mine, nu pot să zic că neapărat mi s-au părut josnice, dar pur și simplu consider că nu am făcut o facultate ca să ajung să le fac acum, după patru ani de învățat. Nu știu dacă pot să dau exemplu: să sun la cazări sau să vorbesc cu firme de catering, să trec facturi, chestii de genul. Nu pentru asta am învățat”, a spus Elena Podaru.
Jobul era de project manager, dar Elena spune că, în realitate, ajunsese să facă mai multă logistică și muncă administrativă.
„Muncă de secretară. Fix asta mi-au spus și colaboratorii cu care lucram eu. Ăsta era, de fapt și de drept, jobul meu. Sau coordonator de logistică, pentru că aveam și latura asta de a face avize, de a muta logistica dintr-o parte în alta, din depozit la un eveniment sau etc.”, a spus ea.
Zona de creație, menționată în anunț, nu se regăsea aproape deloc în munca ei.
„Nu aveam absolut nicio treabă cu creația unui concept sau cu crearea unui concept de lansare de produs sau de eveniment sau de ceva. Absolut deloc”, a mai spus aceasta.
Programul a fost o altă problemă. Elena spune că a lucrat și în zile de concediu, și în weekenduri.
„Se muncește. Se muncește foarte mult și în timpul liber. Eu am ajuns să lucrez și în zilele de concediu și în weekenduri”, a spus ea.
Într-o zi de concediu, în care trebuia să își rezolve probleme legate de facultate și avea examen, spune că a muncit de la ora 10 până aproape de ora 18.00.
„Nu e concediu. E muncă de acasă”, a spus Elena Podaru.
Ea a povestit și că a lucrat până după miezul nopții și că ajungea să doarmă 5-6 ore în nopțile bune. În unele nopți, dormea doar 3-4 ore.
Anunțuri vagi, salarii neclare și „mediu dinamic”
În podcast am vorbit și despre modul în care sunt scrise unele anunțuri de angajare. Am citit un anunț pentru un job în zona de social media și conținut, în care candidatul trebuia să posteze, să programeze, să scrie texte, să răspundă la comentarii, să redacteze articole, să monitorizeze performanța și să vină cu idei.
Cerințele nu păreau neapărat ieșite din comun pentru cineva din comunicare, dar păreau multe pentru un singur post. Când am ajuns la partea despre ce oferă angajatorul, formularea era „salariu competitiv”. Nu era menționată nicio sumă.
„Competitiv cu ce?”, a întrebat Elena.
Apoi am discutat despre alte formulări întâlnite des în anunțuri: „libertate de creație”, „ritm de lucru sănătos”, „mediu dinamic”, „facilități pentru confortul la job”. Problema este că, de multe ori, aceste formulări nu spun nimic concret despre salariu, program, beneficii sau modul real de lucru.
Discuția despre tineri și muncă nu poate fi redusă la ideea că o generație nu mai vrea să lucreze. În cazul Elenei, povestea arată altceva: CV-uri trimise fără răspuns, stagii de practică fără garanții, joburi care nu respectă descrierea din anunț și ore muncite în concediu sau în weekend.
„Șansele să găsești un loc de muncă în domeniu, după terminarea facultății, sunt cam foarte mici”, a spus Elena Podaru.
Podcastul integral va fi difuzat, duminică, pe Cotidianul.ro.
După facultate se cam face practică la locul de muncă, orice specializare ai avea. Asta pe salar minim pe economie și dacă te descurci bine, după un an sau doi ai șanse să avansezi pe posturi mai bune. Tinerii înțeleg greu procesul ăsta, îl văd injositor, dar așa funcționează în orice colț al lumii. Incepi de la făcut cafea și mutat dosare și în timp ai posibilitatea să ajungi și director.
„Practica” aceea se numeste stagiatura si este legiferata !
Eu nu înțeleg de ce nu va faceți singuri cafeaua că nu va cade rangul și mai exista cafetiere, expresoare etc. Trebuie neapărat să vă aducă cineva cafeaua la nas și voi să-l priviți cu dispreț. Sau de ce nu angajati personal specializat in făcut și servit cafeaua, desigur, angajați un om cu studii sa se irosească făcând cafea și mutat dosare, eventual arhivă
Noi angajam personal receptie și curatenieie
Nu știu să facă nimic..nu știu să repete nimic..cultura generala zero, de citit nu citesc nimic…vor bani din balmajeli…experiență de viață zero…au vizitat tzari străine și nu au înțeles nimic…vor sa fie șefi fara să știe să facă nimic…munca mujicilor…
Da de ce oare, ca să intri in politică, nu se cere experiență ? Poa ‘ să intre orice troglodit. Dă aia e țara pe arătură. O țară pe datorie, este ca o persoană la terapie intensivă. O țin in viață aparatele, respectiv datoriile.
Piața muncii din România nu are nici o legătură cu sistemul de învățământ universitar.Cererea e mică ,oferta mare cum e și cazul tinerei prezentate ,ca să faci pe secretara nu ai nevoie de facultate și e de înțeles frustrarea !
GUESS !!! Toata lumea vrea sa fie … MANAGER sau POLITICIAN.
Nota!
Învățământul nu are legătură cu piata muncii!
Pentru început e FIRESC să NU găsești ceva în domeniul de pregătire, în zilele noastre în România. Dar un post de secretară, de asistent manager, cu facultatea ei, pare destul de decent și de rezonabil, chiar dacă e un salariu mai mic de pornire. Ai timp să aprofundezi experiență, să înveți lucruri noi, să socializezi. Acum se poartă și munca de acasă, dar pentru un prim job nu e recomdabil așa. Și NU e JOSNIC cu nimic❗ Dar dacă au pretenții mari de la început, atunci de voie de nevoie vor ajunge să plece ca mulți alții, nu e de judecat nici acest lucru, sau să fie șomeri. Iar faptul că a spus că făcea multe lucruri și peste ce trebuia, e normal, așa se face în general vorbind peste tot. Dar poate să-și caute după ce face experiență, în altă parte, la mai bine. Mutarea e bună și înseamnă progres. Până la 30-35 de ani poate capăta astfel experiența necesară și să avanseze apoi în carieră. Poate încerca și la ziare, tv, radio, dar tot pe posturi mici va fi la început, că nu te pune nimeni DIRECTOR din prima ❗ Sau își deschide firmă și face ce vrea și e propriul șef ❗
Cred că vorbești total aiurea ba chiar din perspectiva unuia căruia îi place să aibă sclavi la locul de muncă și care nu înțelege absolut nimic.
O demonstrație mai bunǎ despre modul în care e perceputǎ situația nici cǎ se putea! @Gabriel explicǎ logic care este parcursul normal pentru oricine își începe cariera iar junele @Giuliano aratǎ cǎ în afarǎ de infatuare nu are nicio altǎ „calitate” și demonstreazǎ DE CE unora le este greu sǎ se angajeze.
Asta numești sclav? Experienta se câștigă muncind nu stand la cafele și discuții.Apoi nu toți care au facultate au și abilități în meseria învățată „teoretic”.
este simplu sa urmezi o facultate de trei ani mai ales ca nu esti verificat/examen de admitere concurenta de 6/loc acum este inflatie de invatamant superior fiecare oras mai rasarit are facultate de medicina?!?! cu profi la norma…sau/si invatamant privat…maine vom spune ca avem mai multi prof . univ. decat populatia…
Statul roman nu se ocupa de nimeni in tara asta ,salariatii ,copii, tinerii, pensionarii, oamenii bolnavi, sunt lasati sa se descurce singuri ,fara ca statul sa incerce macar sa ii ajute.Si apropo de tinerii care termina o scoala profesionala sau o facultate inainte de 89 erau imediat repartizati la un loc de munca ,acum acesti tineri trebue sa se descurce singuri si sa-si gaseasca singuri un loc de munca .Statul roman are alte preocupari ,nu sunt interesati de nimeni ,inafara doar de ei ,ca sa isi pastreze scaunul si functia .
Statul sa dea, statul sa faca. Statul trebuie sa stabilească cadrul legal și să se asigure că se respecta. A trecut timpul, tovarăși ca statul sa le facă pe toate !
De acord
Tinerii se lovesc de neseriozitatea angajatorilor.Dupa ce aștepți luni de zile un telefon și în sfârșit mergi la un interviu.doua.trei unde ești lăudat și ți se spune că te ai descurcat bine.nu te mai suna nimeni…Stai că prostul și aștepți un telefon.Este dreptul tau sa ți se spună dacă ai fost admis sau nu.Cei tineri mai fără experiență nu au nici o șansă!!Pai cum sa capete experiență daca nu ii angajează nimeni?!!!Faci o facultate doar că să umpli conturile facultăților!!Un alt jaf din buzunarele noastre….
inca din facultate se angajaza ca-i vara la…terase, ca-i un post in domeniu IT, unii incep sa capete experienta, nu-i numai punctual, ci in general sa ai o disciplina sa socializezi cu colegii, etc. in trecut era stagiu de trei ani dupa care luai definitivatul in invatamant, unii cred ca-i simplu…nu-i asa pe vremuri erau fabrici se putea face practica, acum fara industrie inginerii sunt doar niste absolventi fara experienta…
Nu este nici un jaf. Facultatea este facultativa. O faci daca vrei si daca poti. Nu te obliga nimeni. La intrarea in facultate nu ai un job asigurat si asa este si normal mai ales ca 80% din absolventii de orice forma de invatamant nu au nici o chemare sau vocatie pentru meseria sau profesia pentru care se pregatesc in scoli. Asa ca …cine sa isi asume riscul de a angaja pe cineva faraa fi foarte sigur ca face parte din restul de 20%? Cei mai multi vor sa munceasca. Oare cati vor sa lucreze?
Ca si persoana care la 24 de ani a avut 4 locuri de munca in timp ce a studiat 5 ani pot spune ca este complet adevarat. Angajatorii asteapta sa ai si studii si experienta in domeniu pe niste salarii cu care nu poti face nimic. Tinerii vor sa munceasca, vor respect, vor corectitudine. Daca stam in banca noastra nu e bine, nu avem initiativa, daca prindem glas, suntem obraznici. Facem facultati degeaba. Ne pare rau ca nu avem „pile” sa ajungem in guvern cu 10 clase, ne pare rau ca trebuie sa ne mai ajute parintii sa putem plati chiria, ne pare rau ca ne zbatem in zadar.
Felicitari Lena! Sper sa ne auda cat mai multi oameni si in loc sa ne critice mai bine ar incerca sa ne inteleaga.
Pai in situatia in care avem 500 mi sau mai mult de migranti care lucreaza in Romania, isi intretin familiile destul de numeroase si mai trimit si bani prin Banglades, Pachistan etc.,sa vi sa spui ca nu gasesti de lucru e si comic si cinic si nesimtire.A ,nu gasesti in aria in care ai terminat scoala?Pai cind te dusasi la scoala nu ti-ai pus intrebarea daca se cere ce inveti tu?Sigur ca nu ,caci scoala e doar o forma de a evita munca citiva ani buni.
Aici ai dat cu oiștea în gard adică faci 8 ani la medicină s au arhitectură și după să mergi să împarți cu pachistanezi mâncare nu prea gândești dacă ai avea și tu un copil în așa situație nu ai gândi probabil așa dar revin toți au vrut capitalism nu le plăceau repartițiile casele care le primeau acum să sufere!!!!
Cei care fac medicina au de lucru. Aici era vorba de cei care fac pseudofacultăți, tăietori de frunze la câini. E plin de ,,absolvenți” de Spiru Haret, Bioterra etc. Mai sînt și alte facultăți de unde ies numai asistenți manager, toți vor să fluiere și să fie plătiți, puțini sînt cu adevărat dispuși să plece de jos și să muncească
Adevărat că nu vor să muncească. Eu pensionar pot munci în continuare???Lenea e cucoană mare.
Nu mai minți,am 59 de ani de trei luni îmi caut de lucru,nici dracu nu -mi răspunde la cv
Stați la pensie, lăsați locul unui tînăr nu vă lăudați blocați accesul tinerilor,huuu.
Mai șmecherilor de bani gata, puneți mâna mâna pe carte dacă vreți să faceți ceva in viața! S-a terminat și cu agricultura daca Ucraina intra in UE! Acum se vinde rosiile cu 4 lei/kg, nici cu 1 leu nu le veți vinde in viitor! Nici sparangheliști nu se mai caută! Nici măturători de strada, au venit asiaticii și v -au suflat „joburile”! Succesuri drogați! Singura meserie care se caută inclusiv în Africa e de medic!
Da. Dar pentru ăștia tineri tata și mama subvenționează din străinătate
Eu zic sa nu mai pui botu la propaganda, daca ukraina intra in UE romanica e salvata, altfel va trebui mioriticii nostri sa joace rolul ce i se pregateste ukrainei, si nu vrea nimeni aia, daca tot nu ti ai dat seama ce rol deschide ochii si vezi acuma ce au de facut
Și, eu m am lovit de lucruri dintre aceasta. Terminasem facultatea. Să spunem nu neapărat domeniul facultății. Era prin 2005, mi se spunea și mai lucrat undeva, găseam începătoare fiind pariuri sportive, sau femeie de servici în cluburi noaptea. Ce recomand spre ex Articolul Elena, să aleagă din toate ziarele din București să facă un voluntariat de o lună, încheia printr-un proces verbal voluntariat cu directorul ziarului. Vorbesc din experiență, directorului îi plăcea ca nu fumam, ca te adaptezi repede situației, ca ești mai umila.
Științele comunicării???
Și n-a găsit loc de munca???
Mpfaay, dar sunt miliarde de cereri de jurnaliști experti în științele comunicării!!
Vor sǎ munceascǎ, dar în felul lor. De acasǎ, „program flexibil”, sǎ facǎ ce vor, nu ce trebuie, nu acceptǎ sǎ învețe fiind convinși cǎ le știu pe toate, după zece minute se plictisesc și obosesc, își plâng de milă și neapărat vor salariu „motivant”. Asta deoarece știu că pot sta acasă, pe Instagram, iar mămica le asigură tot ce au nevoie. În străinătate muncesc de rup, acceptă orice job, oricât de umil, fiindcă nu au această plasă de siguranță.
E povestea tuturor la inceput de cariera atunci cand nu ai acces la sistemul PCR.
Mai degraba clasa speciala a uitat sa munceasca. Tinerii muncesc, produc si inoveaza afara, acolo nu sunt discriminati si pradați ca-n jungla de mafia speciala!
cine are nevoie de jurnalisti, sunt si asa zeci in fiecare TV, ziar? Si in occident cati romani sunt vedete TV sau prezinta meteo? Ca sunt medici, IT-isti, economisti/bancheri, ingineri, dar ziaristi? Spune un roman care lucreaza la BBC?
Deci la HoReCa a găsit loc de muncă,dar e rusine domnule.
Băiat sărac,dar mi-a plăcut parfumul.
Instalatori, electricieni, ingineri constructori, zidari, soferi autorizati, asistente medicale, infirmiere – se angajeaza imediat. Chestia cu „comunicare si relatii publice” o faci pe propria raspundere de gasire job
Tocmai ce a zis fata ca nu o angajeaza nimeni din domeniul ei. Ce sa mai vorbim de alte joburi?
ca si ziaristii expermentati nu mai ”loc”. Dan Diaconescu sau C Gusa daca n-ar avea propriu site in ce redactie ar fi?
Pari obosit. Mai încearcă.
Sa fim seriosi, unde se mai angajeaza ingineri cand s-a pus pe butuci industria romaneasca?
Am fost inginer 25 de ani, pana cand s-a inchis fabrica, apoi nimeni nu ma angaja, prea in varsta, m-am adaptat (printr-un noroc chior) intr-o firma privata la postul de: contabil, inginer, jurist, arhivar, secretar, certificari de calitate, mediu si ssm, plus curatenie in firma. Totul la un salariu cu 100 lei peste minim pe economie. Si am stat acolo 13 ani, pentru ca in alta parte nu gaseam nimic la varsta mea, pentru ca aveam o familie de sustinut, pentru ca trecusem deja prin doua somaje si stiam ce mici sunt sansele sa gasesti un loc de munca. Povestea e mai lunga dar nu are rost sa o insir pe toata. Asa ca o inteleg pe tanara, stiu ca are dreptate, este extrem de dureros atat pentru tineri fara ,,relatii si pile”, cat si pentru cei ,, expirati”, prea batrani ca sa mai fie angajati la 45, 50 de ani. Pacat ca prejudecatile primeaza!
Numai in capul tau s-a pus pe butuci industria romaneasca, habar n-ai ce se face in Romania, dar vorbesti ca sa nu taci, Georgescule !
16000 euro spaga asistent medical