Anticorupția, o armă cu doua tăișuri pentru Ucraina

Ucraina se apără militar împotriva invaziei ruse, dar țara este slăbită de o problemă internă care nu poate fi combătută astfel – corupția. Nu are legătură cu revenirea lui Donald Trump sau cu ajutorul din partea Europei, care adesea pare ezitant din perspectiva ucraineană. Nu pare să aibă legătură nici cu Kremlinul, deși lucrurile se văd uneori altfel.

Spectacolul anticorupției

Spre exemplu, ultimul mare scandal de corupție, cel de la Energoatom, poate fi văzut ca parte din ”războiul hibrid” al Rusiei. De ce? Pentru că el trimite două mesaje in Occident: Ucraina este coruptă, iar ajutoarele pentru Ucraina sunt bani risipiți. Asemenea narațiuni ar face jocul Rusiei.

Să luăm cazul Energoatom și ultimul său episod – arestarea spectaculoasă a fostului ministru Herman Halușcenko, chiar în trenul cu care ar fi vrut să fugă din Ucraina. Fostul ministru ucrainean al Energiei și al Justiției a fost arestat în timp ce încerca să părăsească țara. Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a anunțat arestarea sâmbătă. Potrivit NABU, arestarea este legată de așa-numita „afacere Midas” – Energoatom, considerată cel mai mare caz de corupție de până acum în timpul președinției lui Volodimir Zelenski. Halușcenko a fost arestat în baza unui articol din Codul de Procedură Penală care permite arestarea fără mandat judecătoresc.

Halușcenko a fost ministru al Energiei între 2021 și 2025 și a fost numit ministru al Justiției în iulie 2025. În noiembrie, anchetatorii au percheziționat reședințele sale. La audierile în instanță, procurorii s-au referit la înregistrări audio în care suspecții discutau despre împărțirea mitelor și menționau o persoană numită „Profesorul” – Halușcenko. Capul rețelei corupte era Timur Mindici, acum fugit în Israel, un fost partener de afaceri al actorului Volodimir Zelenski.

Parlamentul a aprobat demisia lui Halușcenko pe 19 noiembrie, după ce președintele Zelenski a făcut apel public ca acesta să demisioneze. Investigația în cazul Energoatom este în curs. Autoritățile susțin că au fost spălate aproximativ 100 de milioane de dolari. Până acum, opt suspecți au fost acuzați oficial.

O altă față a scandalului de corupție

În vreme ce presa occidentală laudă eficiența NABU și a procurorilor anticorupție (SAPO), în cercurile partidului prezidențial Servitorul Poporului este deplânsă presupusa naivitate a vesticilor. Ei ar trebui să acorde atenție apariției unui nume in scandalul Energoatom – Andrii Derkach. Este un fost deputat al partidului fostului președinte Viktor Ianukovici. Este acuzat de trădare in Ucraina. A fugit din țară în 2022. Acum este senator în Consiliul Federației, în Rusia.

Mai mult, Derkach a fost sancționat de guvernul SUA pentru imixtiune în alegerile din 2020, împotriva candidatului Joe Biden. Rudolf Giuliani, avocatul președintelui Donald Trump, a avut întâlniri cu el. Derkach oferea informații despre afacerile familiei Biden în Ucraina. Ulterior, deputatul a fost acuzat că a primit fonduri din partea spionajului militar rus – GRU. Așadar, Derkach era un om al Rusiei, un om al lui Donald Trump și o verigă care îl putea lega pe președintele Trump de presupusele imixtiuni electorale ale Rusiei în Statele Unite.

Dar cu ce este implicat Derkach în scandalul Energoatom din 2025? Printr-unul din imobilele familiei sale ar fi trecut cele 100 de milioane de dolari ce urmau să fie spălate. Iar unul dintre asistenții lui Derkach apare în investigația privind Energoatom. Pentru unii susținători ai Ucrainei, este suficient pentru a vedea mâna Rusiei.

Corupția este o problemă structurală în Ucraina

Corupția este o problemă structurală de decenii în Ucraina, înrădăcinată în special în politică, justiție și întreprinderile de stat, ceea ce a afectat grav încrederea publică în instituțiile statului.

„Domeniile cele mai predispuse la corupție sunt cele asociate cu războiul și reconstrucția: infrastructura, energia și securitatea și apărarea. Aici se concentrează cheltuielile enorme ale guvernului și fondurile de ajutor internațional „Aceste domenii oferă oportunități sporite pentru obținerea de beneficii necuvenite, alocări greșite și scheme complexe de corupție“, spune istoricul Marta Havrișko, pentru Berliner Zeitung. Având în vedere fluxul semnificativ de ajutor financiar și militar occidental către aceste sectoare, nu crește și riscul politic. „Devine tot mai dificil pentru partenerii internaționali să facă diferența între secretul necesar în război și utilizarea netransparentă a fondurilor“.

În total, UE și statele membre au mobilizat aproximativ 193 de miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei de la februarie 2022. Indicele Percepției Corupției (CPI) publicat de Transparency International în 2025 arată că Ucraina a câștigat un punct și se clasează acum pe locul 104 din 182 de țări, între Belize și Sri Lanka. Dezvăluirile de corupție la nivel înalt s-au transformat tot mai mult în scandaluri mediatizate. Dar consecințele juridice reale au fost limitate.

Ucraina îi strânge cu ușa pe aliații europeni

Pe acest fond, președintele Volodimir Zelenski solicită că UE să stabilească data aderării Ucrainei în 2017 și chiar să includă această dată în potențialul acord de pace cu Rusia, ca parte a garanțiilor de securitate oferite Ucrainei. Șefa diplomației UE a dat un răspuns destul de abrupt acestei solicitări, chiar la Conferința de Securitate de la Munchen. ”Simt că statele membre nu sunt pregătite să ofere o dată concretă,” a declarat Kallas. „Mai este mult de muncă de depus”.

Riscul major este apariția unei dispute între guvernul de la Kiev și aliații săi occidentali. Cum intrarea în alianța NATO este imposibilă, aderarea la UE este marele obiectiv pe plan extern al Ucrainei. Prelungirea negocierilor pentru aderare ar adăuga o tensiune suplimentară celei creată de un acord de pace cu Rusia care ar prevedea concesii teritoriale. Reformele și liberalizarea în statele candidate la aderare sunt, de cele mai multe ori, eufemisme pentru valuri de scumpiri și falimente. Dacă se adaugă penalizări pentru tergiversarea reformelor și pierderi teritoriale, în Ucraina se poate obține un cocktail exploziv.

Sunt investigațiile anticorupție din Ucraina o victorie a Rusiei în războiul ei hibrid? Ar trebui trecută sub tăcere pierderea a sute de milioane de euro din banii contribuabililor europeni, pentru a nu demoraliza societatea ucraineană? Pentru a nu afecta imaginea guvernului Zelenski ca un ”guvern al victoriei”? În niciun caz câtă vreme Kievul pune presiune pentru aderarea imediată la UE. Or, președintele Zelenski face aceste presiuni.

O lecție din Kosovo pentru Ucraina

Pentru aderarea la UE este obligatorie o decantare a consecințelor războiului și ale tranziției. O dovedește, la o scară mult redusă, situația din Kosovo. În 2020 a fost ales aici un premier tânăr și ”curat”, neimplicat în războiul din anii 1990. Dar tocmai premierul Albin Kurti a fost cel care a degradat relația cu aliații Kosovo. În vreme ce era în opoziție, a acuzat SUA că sunt o ”putere colonială”. Ajuns la putere, a refuzat să aplice un acord pentru autonomia municipalităților sârbe. Din acest motiv, UE a suspendat aplicarea Acordului de stabilizare și asociere cu Kosvo, din 2023 până în 2025. A fost acuzat de mișcări provocatoare la adresa Serbiei. A declarat că măsurile impuse de UE sunt nedrepte și orchestrate de Serbia. În 2025, trimisul special al președintelui Trump la UE, Richard Grenell, a declarat: ”În primul mandat Trump, guvernul Kurti nu a fost un partener de încredere, la fel și în mandatul Biden”. Partidul Autodeterminarea, al lui Kurti, este socotit suveranist și populist. A fost opțiunea majorității electoratului kosovar, la 12 ani de la independența susținută de UE și SUA.