Apeluri de la asa-zişi poliţişti, angajaţi ANAF ori brokeri. Care sunt metodele folosite cel mai frecvent de infractori să fure banii din conturile românilor şi cum îi recunoaştem pe escroci

130 de tranzacţii dintr-un foc a reuşit să facă un infractor, după ce oamenii şi-au dat adresele şi datele bancare.

Recent, un bărbat din Râmnicu Vâlcea a fost săltat de poliţişti după ce a escrocat mai mulţi oameni prin metoda „coletul”. Acesta a transmis, prin intermediul unor mesaje de tip SMS, un link ce părea a proveni din partea unei firme de curierat, prin care destinatarii erau îndemnați să completeze o adresă de livrare, precum și datele cardului bancar.

În urma accesării linkului și furnizării datelor bancare, bănuitul, în vârstă de 40 de ani, ar fi utilizat informațiile obținute de la cinci persoane vătămate din capitală și ar fi efectuat, în mod fraudulos, 133 de tranzacții financiare, cauzând un prejudiciu total de aproximativ 170.000 de lei. Acesta si-a achiziţionat bijuterii, electronice, electrocasnice, telefoane mobile,  alimente, fier de călcat etc. Printre victime sunt si un medic stomatolog, un avocat, un consultant IT si un asistent medical.

Astfel, în vederea administrării materialului probator, polițiștii Serviciului Combaterea Infracțiunilor Informatice au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară, în municipiul Râmnicu Vâlcea.  Individul s-a ales cu dosar penal. Pentru a evita să deveniți victima unei astfel de infracțiuni, Poliția Capitalei recomandă:
– să nu accesați linkuri primite prin SMS sau e-mail de la expeditori necunoscuți ori care pretind că provin din partea unor firme de curierat, bănci sau alte instituții;
– să nu furnizați datele cardului bancar pe pagini accesate din linkuri primite prin mesaje nesolicitate;
– să verificați cu atenție adresa reală a site-ului înainte de a introduce date personale sau financiare;
– să contactați direct compania de curierat sau instituția în numele căreia pare transmis mesajul, folosind datele oficiale de contact;
– în cazul în care ați furnizat datele cardului sau verificați tranzacțiile pe care nu le recunoașteți, să contactați de urgență banca pentru blocarea cardului și să sesizați poliția.

Metoda apelului de la „bancă” face ravagii. Mii de victime au căzut în plasa infractorilor. Cei mai mulţi dintre escroci sunt din Republica Moldova

Aşa-zişi funcţionari bancari sună şi încearcă să fie cât se poate de convingători în conversaţiile telefonice cu victimele. Sub pretextul actualizării datelor de indentificare în vederea menţinerii unui cont bancar ori invocând că cineva le-a folosit identitatea pentru a contracta un credit, venind în „ajutorul” ‘ţintelor.

Din păcate, unii dintre cei sunaţi de infractori intră în panică şi din dorinţa de a lămuri cât mai repede situaţia, oferă informaţii care sunt ulterior folosite de escroci ca să pună mâna pe bani. Poliţia Română are sute de astfel de dosare în instrumentare.

Pentru a evita să deveniţi ţinta celor care folosesc această tehnică, este indicat să sunaţi la bancă folosind datele de contact de pe site-ul oficial al unităţii sau să vă deplasaţi la o sucursală a companiei financiare.

Metoda „investiţia”, o adevărată afacere pentru escroci. Reţea de infractori din Republica Moldova care i-a păgubit pe români, destructurată in cadrul unei investigaţii ca în filme

Autoritățile din România și Republica Moldova şi-au unit forţele pentru a destructura cea mai mare reţea de escroci care dădeau ţepe în toată lumea dar, mai ales, în ţara noastră, profitând de limba comună. O echipă comună de anchetă a investigat luni de zile gruparea care funcţiona pe paliere, asemenea unei corporaţii. Aveau departamente IT, CEO şi operatori call-center. Dar, mai important, aveau un buton de panică păzit permanent de un agent de securitate care era activat în caz de pericol.

Astfel, angajatul plătit de liderii grupării, dădea imediat alarma dacă vedea vreun poliţist în zonă, iar toate serverele erau şterse, deci, implicit, dovezile dispăreau. Aşa că a fost nevoie de o atenţie „chirurgicală” din partea investigatorilor.
Autorii, acționând în cadrul unor organizații de tip call center, cu sediul la Chişinău, se recomandau ca fiind brokeri financiari ori reprezentanți ai unor companii private din domeniul energiei electrice sau gazelor naturale și consultanți în investiții financiare. Le-au promis victimelor câştiguri rapide după investiţii pe platforme online care, de fapt, erau fictive.

Într-un caz documentat dee poliţiştii bucureşteni, o persoană vătămată a fost determinată să investească suma de 2.438 lei într-o platformă de investiții, să instaleze o aplicație de control la distanță sub pretextul facilitării monitorizării investiției.
Ulterior, infractorii au accesat contul bancar al  victimei și au efectuat, fără acordul acesteia, cinci tranzacții financiare în cuantum total de 226.600 lei, către mai multe conturi bancare controlate de aceștia.

Pe parcursul anchetei au fost identificate numai in Bucureşti 15 persoane vătămate, prejudiciate cu peste un milion de lei.

Escroci care păcălesc în numele vedetelor. Irina Loghin, Monica Anghel sau Ion Ţiriac, printre cei „folosiţi” de infractori

Pentru a vinde aşa-zise produse minune, reţete de slăbit, ceaiuri vindecătoare sau pentru a investi în afaceri de succes ori acţiuni, destul de des, escrocii folosesc nume de vedete, în funcţie de publicul căruia se adresează prin reclamele mincinoase la servicii ori bunuri fictive pentru care pretind bani.

Recent, Irina Loghin s-a adresat poliţiei. Cântăreaţa de muzică populară s-a revoltat după ce numele său a apărut în cadrul mai multor reclame promovate pe reţelele sociale prin care se recomandau diverse suplimente alimentare. La fel s-a întâmplat şi în cazul unei alte artiste. Numele Monicăi Anghel a fost des utilizat de diverse site-uri pentru a promova pastile de slăbit sau reţete-minune. Nu rar întâlnim aşa-zise oportunităţi de ultimă oră când vine vorba despre investiţiţii care îl au drept cap de afiş pe miliardarul Ion Ţiriac ori alţi afacerişti celebri de la noi, inclusiv George Becali. In realitate, sunt ţepe care îngroaşă rândurile dosarelor penale după ce victimele sesisează că au fost păcălite.