Raport BNR, riscuri majore. Deficitele gemene și declinul industriei europene, cele mai mari amenințări pentru România

Potrivit unui Raport BNR pentru anul 2025, sectorul manufacturier european, considerat mult timp motorul economiei continentului, se confruntă cu un declin accentuat al competitivității, pe fondul crizelor succesive din ultimii ani.

„Industria prelucrătoare a reprezentat, timp de decenii, coloana vertebrală a modelului economic european. Automobilele germane, aeronautica franceză, moda italiană, tehnologiile eoliene daneze sau industria alimentară olandeză au fost piloni definitorii ai creșterii economiei comunitare și au susținut emergența Europei ca pol al inovației și tehnologiei. Ultimii ani au marcat, totuși, o inflexiune profundă a acestor evoluții, activitatea industrială confruntându-se cu o tendință persistentă de stagnare sau chiar contracție, vizibilă în reducerea ponderii VAB în PIB, încetinirea productivității, pierderea de locuri de muncă și erodarea competitivității pe piețele internaționale”, arată BNR.

Raport BNR: România produce cu 9% mai puțin decât în 2018

Raportul arată că, după vârful atins în 2018, industria europeană nu și-a mai revenit complet. Germania, principalul motor industrial al Uniunii Europene, a înregistrat o scădere continuă a producției, care este cu aproximativ 15% sub nivelul din urmă cu șapte ani. România urmează aceeași tendință.

Potrivit BNR, volumul producției industriale din țară este cu 9% mai redus față de 2018, în condițiile în care economia românească depinde într-o măsură importantă de industria germană, Germania fiind destinația pentru aproximativ un sfert din exporturile industriei locale.

Banca centrală explică faptul că războiul din Ucraina, criza energetică, concurența tot mai puternică a Chinei și fragmentarea comerțului mondial au accelerat problemele structurale ale industriei europene.

„Acestea s-au produs ca urmare a manifestării simultane a unor șocuri adverse (invazia Rusiei în Ucraina și criza energetică, creșterea economiei chineze pe filiera exporturilor în detrimentul consumului intern sau geofragmentarea comerțului global, accelerată de tarifele actualei administrații americane), suprapuse unui spectru de particularități structurale problematice ale segmentului manufacturier european”, precizează Raportul BNR.

Economia încetinește, iar firmele se împrumută mai greu

BNR arată că ritmul de creștere al datoriei sectorului privat a încetinit în 2025, ajungând la 819,4 miliarde lei, echivalentul a 43% din PIB. În timp ce populația a continuat să se împrumute într-un ritm apropiat de cel din anul anterior, companiile au redus ritmul creditării.

Instituțiile de credit rămân principala sursă de finanțare pentru economie, însă firmele continuă să se bazeze într-o proporție ridicată pe datoriile comerciale.

Flori cu miros de risipă în instituțiile publice. Guvernul și BNR au cheltuit zeci de mii de euro pe aranjamente

Raport BNR: Costurile cu salariile apasă tot mai mult pe companii

Una dintre concluziile raportului este că presiunea costurilor rămâne principala problemă pentru mediul de afaceri.

„Creșterea costurilor, în special a celor cu personalul, a rămas principala provocare pentru companiile nefinanciare în anul 2024, nefiind compensată de o creștere
proporțională a cifrei de afaceri”, subliniază BNR.

În acest context, sănătatea financiară a firmelor s-a deteriorat ușor, iar agricultura, sectorul imobiliar și utilitățile sunt considerate domeniile cele mai expuse riscurilor.

„Pe acest fond, indicatorul de sănătate financiară s-a deteriorat ușor comparativ cu anul precedent, însă rămâne în afara zonei de risc la nivel agregat și peste nivelul prepandemic. În funcție de sectorul de activitate, agricultura, imobiliarele și utilitățile sunt domeniile care se află în zona de risc (primele două fiind în această situație de dinainte de anul 2024)”.

Peste o treime dintre firme sunt vulnerabile la dobânzi

Raportul relevă și o deteriorare a capacității companiilor de a suporta costurile finanțării. Gradul de îndatorare al firmelor a urcat la 162,9%, iar indicatorul care măsoară capacitatea de plată a dobânzilor s-a redus.

Consecința este că 37% dintre firmele care au credite sunt considerate vulnerabile la creșterea ratelor dobânzilor, cu 22% mai multe decât în anul precedent.

În plus, 32,6% dintre companiile active au capitaluri proprii sub nivelul prevăzut de lege, iar necesarul de recapitalizare este estimat la 160,5 miliarde lei, echivalentul a peste 9% din PIB.

Populația stă mai bine decât firmele

Spre deosebire de mediul de afaceri, populația continuă să prezinte o poziție financiară solidă. BNR arată că averea netă a gospodăriilor s-a dublat comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, iar depozitele bancare sunt de două ori mai mari decât creditele contractate.

Cu toate acestea, banca centrală avertizează că puterea de cumpărare ar putea fi afectată de creșterea costului vieții, măsurile fiscale și încetinirea economiei.

Cum explică BNR inflația de 11%? Dan Suciu: „Scăderea deficitului are efecte dezinflaționiste”

Raport BNR: Deficitele gemene rămân principalul pericol pentru economie

În evaluarea privind stabilitatea financiară, BNR atrage atenția că România continuă să fie vulnerabilă din cauza dezechilibrelor macroeconomice.

„Riscurile la adresa stabilității financiare s-au menținut ridicate pe parcursul anului 2025”, avertizează instituția.

Potrivit BNR, România a înregistrat și în 2025 cele mai mari deficite fiscal și de cont curent din Uniunea Europeană, iar banca centrală consideră esențială corectarea acestora.

„Pe plan intern, activitatea economică a evoluat într-un ritm modest, iar deficitele gemene au continuat să reprezinte unul dintre principalii factori de risc (…) Riscurile asociate incertitudinilor la nivel global și cel privind deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne au continuat să fie evaluate la un nivel sever. Acestora li s-au adăugat două riscuri sistemice de nivel moderat: riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental – pe fondul deteriorării situației financiare a unei părți a companiilor nefinanciare care s-a reflectat prin înrăutățirea calității creditelor acordate firmelor – și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare”.