Arpegii de martie

Weekend pe tărâmurile muzicii, la Ateneu Filarmonica “George Enescu” vă invită într-un weekend pe tărâmurile muzicii. Astfel, sâmbătă, 16 şi duminică, 17 martie, începând cu ora 19.00, vă propunem (în Sala Mare şi Sala mică a Ateneului Român) o călătorie de la un recital cameral la unul vocal şi terminând cu unul de pian. Pe […]

Arpegii de martie

Weekend pe tărâmurile muzicii, la Ateneu Filarmonica “George Enescu” vă invită într-un weekend pe tărâmurile muzicii. Astfel, sâmbătă, 16 şi duminică, 17 martie, începând cu ora 19.00, vă propunem (în Sala Mare şi Sala mică a Ateneului Român) o călătorie de la un recital cameral la unul vocal şi terminând cu unul de pian. Pe […]

Weekend pe tărâmurile muzicii, la Ateneu

Filarmonica “George Enescu” vă invită într-un weekend pe tărâmurile muzicii. Astfel, sâmbătă, 16 şi duminică, 17 martie, începând cu ora 19.00, vă propunem (în Sala Mare şi Sala mică a Ateneului Român) o călătorie de la un recital cameral la unul vocal şi terminând cu unul de pian. Pe cele două scene ale Ateneului se vor cânta miniaturi vocale şi piese de pian la patru mâini, va fi prezent un pianist polonez de excepţie, Jakub Tchorzewski, şi se va auzi minunata voce a sopranei Georgeta Stoleriu.

Sâmbătă, 16 martie, la ora 19.00, la Sala Mică, sunteţi invitaţi la un Recital cameral, cu miniaturi vocale şi piese de pian la patru mâini, susţinut de mezzosoprana Heliana Munteanu, pianista Violetta Ştefănescu şi pianista Ghizela Tulvan.

În program, “Ich glaub’, lieber Schatz”, “Zwei Mäuschen”, “Sechs Walzer op.22”, “Maria am Rosenstrauch”, “Süsse”, “Ruh Sechs Burlesken op.58”, de Erik Satie, “Trois mélodies: Les anges, Elegie, Sylvie”, “Morceaux en forme de poire”, de Max Reger, “Trois poèmes: Fumée, Fête de Bordeaux, Fête de Montmartre”, “Le bœuf sur le toit”, de Darius Milhaud, “Tendrement”, “Diva de l’Empire”, de Eric Satie, şi “Maple Leaf Rag”, de Scott Joplin.

Duminică, 17 martie, la ora 19.00, la Sala Mare, Recital vocal al sopranei Georgeta Stoleriu. La pian, Verona Maier.

În program: “Lied der Suleika”, “Intermezzo”, “Er ist’s”, de Robert Schumann, “Le Colibri”, “Les Papillons”, “Le temps des lilas”, de Ernest Chausson, “Spitalul amorului” (cântece populare armonizate de C. Brăiloiu): “Cântec ovăşean”, “Cântec”, “Cântec şi horă”, “Femeia bătută”, “Horă”, de Anton Pann, “Cântec de adormit Miţura”, “Cântec de leagăn” şi “Cântec”, de Paul Constantinescu, “Greierele şi furnica”, de Constantin Bobescu, “Five Shakespeare songs”: “Fear no more the heat o’ the Sun”, “Under the Greenwood Tree”, “It was a Lover and his Lass”, “Take”, “O take those lips away”, “Hey, ho the Wind and the Rain”, de Roger Quilter.

Pianistul polonez Jakub Tchorweski

Filarmonica „George Enescu” şi Institutul Polonez din Bucureşti vă invită duminică, 17 martie, ora 19.00, în Sala Mică a Ateneului Român, la un recital de pian de excepţie: Jakub Tchorzewski. O duminică seară petrecută în acordurile unui apreciat pianist polonez – cu un program care cuprinde lucrări de Fryderyk Chopin, Karol Szymanowski şi Witold Lutosławski – poate fi garanţia unor momente de graţie. Evenimentul face parte din ciclul de concerte realizate în parteneriat cu instituţii culturale de prestigiu.

Tânărul interpret Jakub Tchorzewski a susţinut deja concerte şi recitaluri în majoritatea ţărilor din Europa, în SUA, Brazilia şi Japonia, o serie dintre interpretările sale fiind înregistrate şi difuzate de radiourile din Polonia, Cehia, Slovacia şi Elveţia. A fost invitat să concerteze pe scena unor festivaluri importante din Italia (“Bologna Festival”, “Festival pianistico di Roma”, “Verdi Festival” din Parma), Polonia (“Chopin-Transgresje”, “Festivalul Pianisticii Poloneze” de la Słupsk) şi Elveţia (Veress 2007, Biennale Bern, “frisch gestrichen!” Basel). Recent, artistul a concertat la Veneţia, Parma, Cesena, Bergamo, Padova şi Trento. Despre interpretarea tânărului pianist polonez, “The International Piano” nota că este „plină de vigoare şi precizie ritmică”, în timp ce “The Washington Post”, în relatarea finalei celei de-a 55-a ediţii a “Concursului Internaţional de Pian” de la Washington, desfăşurat în prestigioasa sală a “Kennedy Center” din Washington D.C., remarca faptul că artistul „a dat dovadă de imaginaţie sonoră”. “Schweizer Musikzeitung” îl descrie ca fiind un muzician „remarcabil şi foarte promiţător”.

În program: “Măştile, op. 34”, de Karol Szymanowski, “Sonata”, de Witold Lutosławski, “Poloneze op. 40: nr. 1, în La major”; “nr. 2, în do minor”, “Nocturna în do minor, op. 48, nr. 1”, “Balada în sol minor, op. 23”; “Patru mazurci, op. 7: nr. 1, în Si bemol major; nr. 2, în la minor; nr. 3, în fa minor; nr. 4, în La bemol major”, “Poloneza în La bemol major, op. 53” de Fryderyk Chopin.

Gala Francofoniei la Sala Radio

Gabriel Croitoru. Foto Constantin Barbu

Existenţa unei frumoase legături culturale între România şi Franţa, marcată mereu în istoria modernă printr-o tradiţie francofonă şi francofilă, este aniversată în mod special în acest an, când se împlinesc 20 de ani de la aderarea ţării noastre la francofonia instituţională (iniţial Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei, transformată, în 1998, în Organizaţia Internaţională a Francofoniei – OIF). Şi cum adesea această prietenie româno-franceză s-a manifestat şi pe tărâm artistic, Sala Radio va sărbători această aniversare prin “Gala Francofoniei”, concert-eveniment susţinut de Orchestra Naţională Radio joi, 21 martie la ora 19.00.

Două nume mari ale scenei muzicale româneşti care nu mai au nevoie de nici o prezentare sunt legate de acest eveniment: Tiberiu Soare, dirijor principal al Orchestrei Naţionale Radio, şi violonistul Gabriel Croitoru, a cărui carieră înseamnă peste o mie de apariţii în ţară şi străinătate, alături de reputaţi dirijori. Gabriel Croitoru interpretează pe una dintre viorile “bijuterie”, de patrimoniu internaţional: “Guarneri del Gesu”, datată 1731, pe care a cântat şi George Enescu.

Conceput pentru a ilustra legăturile între creaţia muzicală românească şi cea franceză, programul serii reuneşte două lucrări extrem de apreciate: cea dintâi îi aparţine compozitorului francez Édouard Lalo – “Simfonia spaniolă în re minor pentru vioară şi orchestră”, iar cea de-a doua, marelui Enescu – “Simfonia I în Mi bemol major”.

Legătura dintre violonistul Gabriel Croitoru şi “Simfonia spaniolă” a lui Lalo este una deosebită. Lalo şi-a dedicat lucrarea unuia dintre cei mari violonişti ai tuturor timpurilor: spaniolul Pablo Sarasate. Printre distincţiile internaţionale obţinute de Gabriel Croitoru se numără Premiul I la Concursul Internaţional de vioară “Pablo Sarasate” (Spania – 1991), unde a obţinut şi Premiul pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări de Sarasate. Gabriel Croitoru a înregistrat şi “Integrala lucrărilor pentru vioară şi orchestră” de Pablo Sarasate, ceea ce constituie o premieră mondială.

Supranumită „Eroica enesciană”, “Simfonia I” a lui Enescu, prezentată în primă audiţie la Paris, în 1906, a rămas cea mai cunoscută partitură a sa, după cele două “Rapsodii române”, fiind cântată în întreaga lume.

Dirijorul Tiberiu Soare

Tiberiu Soare îşi desfăşoară activitatea muzicală ca dirijor din anul 1999, lucrând alături de orchestrele a numeroase filarmonici şi teatre de operă din ţară, realizând turnee în Ungaria, Suedia, Bulgaria, Israel, China, Germania şi Elveţia. La ora actuală este dirijor şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio România.

La pupitrul Orchestrei Naţionale Radio a realizat până acum numeroase concerte şi înregistrări, dintre care pot fi amintite cele două compact discuri cu soprana de origine română Teodora Gheorghiu şi violoncelista franceză Ophelie Galliard, realizate în luna septembrie 2010 pentru casa de discuri “Harmonia Mundi”. De asemenea, a dirijat concertul de la Expoziţia Mondială Shanghai 2010, în compania soliştilor Alexandru Tomescu şi Horia Mihail şi s-a aflat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio în cadrul “Festivalului Internaţional de la Varna”, în 2011.

În 11 septembrie 2010, Tiberiu Soare a fost invitat să dirijeze primul său concert la pupitrul “London Philharmonic Orchestra”, alături de soprana Angela Gheorghiu. A urmat o serie de apariţii alături de “Suedwestfallischen Philarmonie”, în sala Filarmonicii din Essen (Germania), şi alături de Filarmonica „George Enescu” la Muscat, capitala Sultanatului Oman.

Alături de activitatea de pe scena Sălii Radio, pentru stagiunea 2012-2013 are în program concerte în străinătate, printre care şi cel alături de soprana Angela Gheorghiu cu “Royal Philharmonic Orchestra”, Londra.

Peste o mie de apariţii scenice în ţară şi străinătate înseamnă o carieră bogată pentru violonistul Gabriel Croitoru, prof. univ. dr la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, solist-concertist al Filarmonicii “Paul Constantinescu” din Ploieşti (din 1987) şi membru al Cvartetului de Stat “Transilvan” din Cluj-Napoca. A cântat ca solist alături de importante orchestre europene, printre care orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Sevilla, Cannes ş.a.

Distincţii de prestigiu obţinute stau dovadă a talentului violonistului român: Premiul al III-lea la Concursul “N. Paganini” – Genova (Italia), Premiul special al juriului la Concursul “Fritz Kreisler” – Viena (Austria), Premiul al II-lea la Concursul Internaţional “Zino Francescatti” – Aix-en Provence (Franţa) ş.a.

Muzicianul are în palmares mai multe apariţii discografice, printre care “Integrala lucrărilor pentru vioară şi orchestră” de Pablo de Sarasate, alături de Orchestra Simfonică din Malaga. Din 2008, violonistul Gabriel Croitoru a câştigat dreptul de folosinţă şi cântă pe o vioară “Guarneri del Gesu”, ce i-a aparţinut lui George Enescu şi se află în patrimoniul Muzeului Naţional George Enescu.

În anii 2011 şi 2012 a prezentat – alături de pianistul Horia Mihail şi violonistul Liviu Prunaru – turneele naţionale “Duelul viorilor” şi doar împreună cu Horia Mihail turneul “Vioara lui Enescu la sate”, proiecte ce vor fi continuate şi în acest an.

Festival de jazz în biserică

Arianna Savall

Între 21 şi 24 martie se desfăşoară Festivalul intitulat “Jazz in Church”, care va fi găzduit de Biserica Luterană, unde veţi putea asculta nu numai muzică de jazz, dar şi muzică veche şi contemporană. La festival vor participa artişti români consacraţi, cât şi muzicieni de pe scena europeană.

Festivalul se va încheia cu recitalul cunoscutului şi apreciatului violonist şi compozitor Alexander Bălănescu, cu un repertoriu centrat în special pe muzica contemporană.

Nu-l pierdeţi pe uluitorul violonist Alexander Bălănescu

Festivalul debutează în acordurile pianistului Mircea Tiberian şi ale saxofonistului Liviu Butoi, care vor fi urmaţi de renumitul pianist elveţian Nik Baertsch, care, alături de Sha, la clarinet bass, de fapt, profesor şi elev, de Mats Eser la marimba şi o orchestră de coarde de România, care vor interpreta “Two Trees”, o piesă pentru orchestră de coarde, pian, bass, clarinet şi percuţie, în 21 martie, la ora 19.00.

Pe 22 martie, îl puteţi asculta pe pianistul francez François Couturier, autor de muzică de film, colaborator în mai multe imprimări la “ECM Records” şi fondator al “Tarkovski Quartett”. El va fi urmat de alţi doi artişti, chitaristul maghiar Ferenc Snetberger şi percuţionistul italian Paolo Vinaccia. Sâmbătă 23 martie, va evolua pianistul Misha Alperin din Chişinău. În partea a doua a serii, violoncelista Anja Lechner din Germania şi pianistul François Couturier vor interpreta piese din repertoriul universal şi compoziţii proprii.

Anja Lechner şi Francois Couturier

În 24 martie, îi veţi putea audia pe artiştii elveţieni Arianna Savall (voce şi harpă), fiica a doi celebri muzicieni, Jordie Savall şi Monserrat Figueras, şi Petter Johansen (voce, mandolină). Ei se vor prezenta cu “Hirundo Maris”, inspirat dintr-o baladă din Catalunya ce istoriseşte povestea de amor dintre o fecioară de pe ţărmul Mediteranei şi un cavaler scandinav.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.