Asasinarea premierului Boiko Borisov, ordonată de un cunoscut traficant bulgar

Un cunoscut traficant bulgar, un personaj-cheie al lumii interlope, a fost cel care a ordonat asasinarea premierului bulgar, Boiko Borisov, anunţă site-ul Novinite.com, citat de Mediafax.

Potrivit ediţiei de luni a cotidianului 24 Ceasa, cu aproximativ zece zile în urmă, serviciile de spionaj au interceptat convorbiri telefonice şi întâlniri ale unor personalităţi-cheie, descoperind cel mai recent plan de asasinare a lui Borisov, în schimbul sumei de 400.000 de euro. „Suma de 400.000 de euro este prea mică pentru viaţa mea”, a declarat, ironic, Boiko Borisov, confirmând luni această informaţie despre un complot de asasinare care l-a vizat.

Standard citează un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informaţii, care a declarat, sub protecţia anonimatului, că acest traficant a efectuat un singur apel telefonic, către o grupare care se ocupă cu asasinate plătite. Apelul a fost localizat pe teritoriul bulgar, iar cartela SIM a fost, ulterior, aruncată. Pe lângă contrabandă, acest bărbat care l-ar fi ameninţat pe Borisov este implicat în escrocherie, prostituţie şi trafic cu droguri.

Însă serviciile secrete bulgare neagă că această persoană ar fi fost Aleksei Petrov, un om de afaceri controversat şi fost angajat al Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Statului (DANS). El a fost arestat în februarie, împotriva sa fiind formulate o serie de acuzaţii similare, şi care a fost, recent, plasat sub arest la domiciliu.

Publicaţia 24 Ceasa scrie marţi că, în pofida unor presupuse comploturi anterioare contra lui Borisov, datând din perioada în care acesta era director al unei agenţii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, acest complot reprezintă prima „ameninţare serioasă”, implicând interceptarea a cel puţin doi participanţi, dintre care unul era „o cunoştinţă mai veche” a poliţiei.

Experţi în informaţii secrete sunt, însă, de părere că ordinul de asasinare a premierului bulgar ar putea veni din partea unei „surse total diferite” şi că apelurile telefonice interceptate ar fi putut constitui o încercare de „distragere a atenţiei”.