Au fost înfrânţi foştii anticomunişti şi foştii proprietari

Condamnarea comunismului anunţată cu surle şi trâmbiţe de Traian Băsescu înseamnă, în realitate, mai puţini bani pentru foştii deţinuţi politici, sistarea despăgubirilor în bani pentru foştii proprietari. Iar ca bonus, un fost mentor al premierului, ca să fie pe linia guvernului, scuipă în public pe mormântul unui luptător anticomunist. Guvernanţii speră ca în câţiva ani foştii deţinuţi politici să fie toţi în cer. Vladimir Tismăneanu, cel care conduce Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului, nu a avut nici o reacţie până în prezent.

O ordonanţă de urgenţă ce trebuia să fie adoptată în guvern peste 9 zile (surprinzător cele zece zile de dezbatere au fost anulate şi ea a fost adoptată miercuri noaptea) modifică Legea 221/2009 (în fapt legea a fost adoptată în 2007 de Cabinetul Tăriceanu II, dar a fost votată de Parlament în 2009 – n.a.), plafonează despăgubirile pentru foştii deţinuţi politici la 10.000 de euro, pentru soţul/soţia şi descendenţii de gradul I, la 5.000 de euro şi pentru descendenţii de gradul al II-lea, la 2.500 de euro. Un lucru trebuie însă precizat: aceste despăgubiri nu se acordă automat, ci doar în urma unor acţiuni în justiţie ale foştilor deţinuţi politici sau ale urmaşilor lor.

De ce emite guvernul această ordonanţă? Sunt două răspunsuri de dat. În primul rând, politicienii PDL niciodată nu au fost prea entuziasmaţi în a legifera reparaţii pentru cei care au avut de suferit în timpul comunismului. Între 2005 şi martie 2007 nu au avut însă de ales, pentru că PNL şi premierul de atunci au pus piciorul în prag şi, în plus, le-au acordat o serie de concesii în alte domenii.

În al doilea rând – conform unor surse guvernamentale -, cei de la Palatul Victoria au intrat în „trepidaţii”, după ce pe 11 iunie a.c. (adică exact în data în care comuniştii au declanşat, în 1948, marea naţionalizare) Tribunalul Bucureşti a decis ca fostul deţinut politic Ion Diaconescu (fostul preşedinte al PNŢCD – n.a.) să obţină daune morale de 500.000 euro, pentru cei 17 ani de detenţie. Evident, nu acestea sunt motivările oficiale ale Executivului, ci „necesitatea reglementării unor măsuri pentru instituirea unui regim echitabil în acordarea despăgubirilor privind condamnările cu caracter politic, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989” şi „impactul asupra bugetului de stat”.

Guvernul aşteaptă să moară foştii deţinuţi politici

În elaborarea ordonanţei de urgenţă, Guvernul dă dovadă de cinism. Astfel, în nota de fundamentare se estimează că în acest an suma care va fi acordată foştilor deţinuţi politici se ridică la 5.647.000 lei. Pentru următorii trei ani, suma scade, ajungând la 4.000.000 lei în 2013. Cu alte cuvinte, guvernanţii se aşteaptă ca unii dintre foştii deţinuţi politici să dispară fizic. Chiar dacă din punct de vedere natural, numărul celor ce vor intra sub incidenţa ordonanţei va scădea, publicarea unor astfel de date reprezintă un act de impietate şi s-ar putea să genereze un impact moral negativ printre vârstnicii care au avut de suferit în timpul regimului comunist.

Oamenii lui Tismăneanu tac, dar mint

Cotidianul.ro a solicitat o reacţie din partea lui Mihail Neamţu, directorul ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, adică organismul oficial care se spune că are drept obiectiv condamnarea comunismului şi implicit apărarea celor care au luptat împotriva respectivului regim. „Noi avem o poziţie, dar ea nu este publică acum. Suntem în discuţii cu reprezentanţii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, şi urmează ca împreună să avem un punct de vedere”, ne-a declarat Mihail Neamţu. Frumos, dar deloc adevărat.

Preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, contactat de cotidianul.ro, ne-a făcut următoarele precizări: „Imediat după instalarea noii conduceri a ICCMER, deci acum trei luni de zile, într-o vineri am fost contactat de un domn Stanomir, care mi-a spus că mă va căuta peste trei zile, adică luni, pentru a discuta cu noi probleme legate de obiectul de activitate a institutului. Precizez că ICC a fost înfiinţat în 2007 în urma solicitărilor noastre care au durat mai bine de 10 ani. Ei bine, de la acel telefon de acum trei luni, nu ne-a mai sunat nimeni de la institut”.

Băsescu şi Boc i-au refuzat de patru ori pe liderii AFDPR

Preşedintele AFDPR ne-a precizat că la sfârşitul anului trecut, conform evidenţelor, mai erau în viaţă 4.000 de foşti deţinuţi politici, 30.000 de soţi/urmaşi şi circa 30.000 de persoane care au fost deportate. Cum se va apăra AFDPR împotriva ordonanţei este greu de spus. „O să analizăm situaţia în cadrul comitetului de conducere. Sigur, vom da un comunicat de presă, în care vom protesta împotriva ordonanţei. Mai departe, nu ştiu acum. Am cerut acum un an şi jumătate audienţe la domnul preşedinte Traian Băsescu şi la domnul prim-ministru, Emil Boc. Nu am primit nici un răspuns. Am revenit de patru ori, dar niciodată nu am primit vreu răspuns”, ne-a mai spus Octav Bjoza.

Mentorul lui Boc scuipă peste mormântul unui anticomunist

Agenţia NapocaNews a relatat în aceste zile un fapt cutremurător, pe care îl reproducem integral. Un fapt incredibil s-a petrecut astăzi (24 iunie – n.a) la lucrările de dezhumare a rămăşiţelor pământeşti ale marelui patriot şi luptător anticomunist Teodor Şuşman din satul Răchiţele. Spre surprinderea cercetătorilor de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului condus de istoricul Marius Oprea, poetul local Teofil Răchiţeanu a scuipat în mormântul unde se odihneau rămăşiţele luptătorului anticomunist Şuşman ucis mişeleşte de către ofiţerii de Securitate. Jandarmii au trebuit să intervină să calmeze spiritele. Poetul Răchiţeanu îl acuză pe Teodor Şuşman că i-a ucis tatăl.

Poetul Teofil Răchiţeanu a fost un literat răsfăţat de regimul comunist pentru că familia sa a fost de partea organelor Securităţii împotriva grupului partizanilor anticomunisti Şuşman. Cu doar două zile înainte de acest eveniment, Teodor Boc, vărul primar al primului-ministru Emil Boc, a încercat să împiedice deshumarea rămăşiţelor pâmânteşti ale lui Şuşman şi i-a acuzat pe ziariştii prezenţi la faţa locului că fac din criminali eroi.

Foştii proprietari nu mai văd bani cash

Tot în ordonanţa de urgenţă care a fost adoptată se decide ca foştii proprietari să nu mai primească pe o perioadă de doi ani despăgubirile în numerar pentru care au optat, ei având de ales între a transforma sumele la care au dreptul (maxim 500.000 lei) în acţiuni la Fondul Proprietatea sau să aştepte încă doi ani până la reluarea plăţilor.