Audieri și depoziții în dorul lelii

Mai serile trecute, Rareș Bogdan, din ce în ce mai artist în fanfaronadă patriotică și din ce în ce mai Rică Venturiano pe micul ecran, își căina invitații. Oricare dintre noi poate fi chemat la o comisie parlamentară de anchetă. Rareș Bogdan s-a afirmat prin demersul patriotic filo-Iohannis și anti-PSD, fiind în același timp un băiat de gașcă în preajma a tot soiul de indivizi dubioși din Cluj și din București. Rareș Bogdan face parte dintre cei care sar ca puricii pe pernele în care se află bani. De la Elena Udrea la Ioan Rus, de la cine vreți la cine nu vreți și nu vă imaginați. Iar mai nou, el poate fi socotit un fel de lider al circului de seară de la Realitatea TV. Bolnav de sine, Rareș Bogdan își începe seara în stil Mihai Gâdea. Numai că, spre deosebire de acesta și mult mai puțin talentat decît el, se ține de gîtul lui Liviu Dragnea, nu al lui Traian Băsescu, precum modelul său. Și, în lungile sale polologhii patriotice de deschidere, obligatoriu trage una către gașca, clanul sau banda din Teleorman, cea care, după el, domină România.

După cum arată lucrurile, chiar avem de-a face cu un soi de clan, de bandă de Teleorman instalată de președintele PSD pe te miri unde, pe la ministere și agenții guvernamentale controlate de Guvernul PSD – ALDE. Ce nu vede gureșul propagandist al președintelui Iohannis? Că trăim într-o țară dominată de găști și că el însuși face parte dintr-una din cele mai cumplite găști politice din prezentul României. Dacă n-ați realizat pînă acum, a cam venit vremea să observați cum o mare parte din pozițiile importante din țara noastră, de la vîrful vîrfurilor pînă la șefuleții mărunți, sunt controlate de clanul clujenilor (putem să-i zicem și bandă, cum le zice Rareș Bogdan celor din Teleorman).

Vrem, nu vrem, viața noastră plină de dezamăgiri este și rodul felului în care clujenii au exercitat puterea în ultimii 15 ani. Nu întîmplător, fostul șef al SRI și actualul șef al aceleiași instituții sunt clujeni sau sălăjeni școliți la Cluj-Napoca. Dacă ne gîndim bine, un mediocru absolvent de la Facultatea de Fizică din Cluj împreună cu o și mai mediocră absolventă și baschetbalistă de la U conduc autoritar România. Nici Augustin Lazăr, procurorul general, nu este din Teleorman și nici absolvent al Universității Bioterra, ci tot al Facultății de Drept din Cluj-Napoca. Exact ca și tatăl Laurei Codruța Kovesi. Să vă dau o listă completă de procurori (inclusiv Daniel Morar) și judecători din Cluj care au făcut statul de drept să arate a ceva oarecum patruped? Să vă dăm o listă completă a șefilor din servicii care dau fuga să se adape la înțelepciunea lui Vasile Dîncu și a lui Virgil Ardelean (Vulpea)? Știți că și noul șef al Academiei de Informații „Mihai Viteazu“ a fost promovat tot de un clujean, unul Ivan, a cărui operă principală se rezumă la conducerea doctoratelor? Clan sau bandă, grupul clujenilor este mult mai mare și ar putea fi subiectul unei anchete parlamentare, așa cum teleormănenii și ale lor afaceri sunt puricate în aceste zile. Eu zic că banda de la Cluj este mult mai mare și mai puternică decît cea din Teleorman. Și mai bogată. Și la activul ei se găsesc nenumărate fapte ce merită anchetate. Cine să o facă? Clanul de la Constanța sau cel de la Craiova? Cîtă vreme democrația românească funcționează pe găști și pe bande, nu se arată nici o soluție.

Surpriza și furia unora vin de la o precizare neașteptată a CCR, care a stabilit obligativitatea prezentării „oricărei alte persoane (străină raportului constituțional dintre Parlament și Guvern) care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată“.

Asta a refuzat șefa DNA, parte din clanul Oprea – Coldea – Maior etc. Ea nu este un cetățean român oarecare, dar se imaginează cu două perechi. Ea este o piesă de calibru greu (în mintea ei) și mult mai lentă în ochii noștri și nu se consideră obligată să contribuie la aflarea adevărului. Ca și Rareș Bogdan și ca mulți alții care se consideră români de excepție.

Și Rareș Bogdan, și Laura Codruța Kovesi, și George Maior, și Ioan Rus (și el un mediocru student de la Mecanică agricolă,facultatea care îi aduna pe studenții care nu stăpîneau matematica) înțeleg condiția de cetățean român în aceleași limite de gîndire.

Editorialul complet în ziarul Cotidianul de miercuri versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile – sau varianta digitală.