Spre deosebire de Johnny Răducanu, Aura Urziceanu nu a fost la prima întâlnire cu celebra orchestră pentru că, în 1972, a părăsit ţara şi a cunoscut lansarea internaţională alături de Duke Ellington la Carnegie Hall.
“Duke Ellington ne-a părăsit cu trupul, dar rămâne toată bogăţia sa, a orchestrei, iar întâlnirea mea cu el a fost o binecuvântare. Deşi eram la început, m-a tratat ca pe un egal”, declara solista de jazz.
“Mr. Jazz of Romania”, aşa cum îl numea criticul muzical american Leonard Feather pe Johnny Răducanu, este recunoscut drept cel mai valoros promotor al jazzului românesc peste hotare, dar şi un important formator al publicului român.
Duke Ellington (1899-1974) a fost primul artist care a folosit vocea umană ca instrument muzical punând accentul pe contrastul dintre note înalte şi joase, a contribuit la inaugurarea erei swing a jazzului prin melodia “It don’t mean a thing” (1943) şi, alături de Louis Armstrong, a contribuit la transformarea acestui stil de muzică într-o expresie artistică.
De-a lungul carierei sale artistice a scris peste 2.000 de cântece şi compoziţii, de la jazz la muzică religioasă şi apoi către muzică clasică.
A susţinut concerte în săli renumite, precum la Carnegie Hall din New York, Filarmonica din San Francisco şi Opera din Chicago.
De-a lungul a şase decenii, între 1920 şi 1970, Duke Ellington şi-a extins în mod continuu ţelul şi aria de exprimare, devenind un adevărat compozitor.
Astăzi, Orchestra “Duke Ellington” este condusă din nou de un Ellington, anume de Paul Mercer, nepotul marelui Duke.
Orchestra a preluat moştenirea muzicală a lui Duke Ellington şi concertează de peste 8 ani în actuala formulă în toată lumea.
Orchestra cuprinde atât tineri interpreţi, cât şi veterani ai vechii trupe conduse de Duke Ellington.
