Motivul mobilizării UE nu este doar Rusia

Fostul cancelar Gerhard Schroeder este considerat de conservatorii germani dreptul omul rușilor la Berlin. Pe de altă parte, Schroeder este ultimul reformator al Germaniei. Schroeder a mers până la capăt cu o reformă a muncii care i-a ruinat politic partidul. Însă Germania a avut de câștigat. Acum, Germania, cu o economie slăbită, are nevoie de noi reforme. Un alt cancelar ar trebui să-și pună în joc funcția. Gerhard Schroeder și unii dintre social-democrații din garda veche au câteva sfaturi. Sunt minimalizate într-un mod condescendent de cei care văd în Schroeder omul pe care Rusia îl are la Berlin, nu și reformele sale pentru Germania.

Gerhard Schroeder, un JD Vance al Germaniei

Propunerile lui Schroeder sunt foarte sumare. Petrol și gaze ieftine din Rusia și renunțarea la tranziția ecologică rapidă. Schroeder mai propune cheltuieli militare mai mici și mai multă suveranitate europeană. O coeziune socială mai puternică și un internet în care dezinformarea și amenințările cu moartea ar urma să fie exceptate de la orice reglementare, pe principiul libertății de exprimare. Își dorește mai multe investiții în drumuri, școli, cultură, mai multă industrie, mai multe exporturi, mai multe locuri de muncă.

Eseul lui Gerhard Schroeder seamănă mult cu critica adresată Europei de către vicepreședintele american JD Vance, la conferința de Securitate de la Munchen din 2025. Fostul cancelar este de acord că Europa trăiește o fază de decădere. Este de acord și cu împărțirea lumii în sfere de influență. Iar aici pare să opteze mai degrabă pentru sfera de influență a Rusiei. „Dezvoltarea lumii și dinamica sa tehnico-economică se mută din Vest spre Est. Cu atât mai mult, Europa, de la Lisabona până la Urali, ar trebui să se perceapă ca o unitate”, scrie el.

Cât privește războiul din Ucraina, Schroeder cere întreruperea „dinamicii escaladării”, pentru a preveni o extindere a războiului. Cere ”inițiative diplomatice” din partea Germaniei. ”Desigur, războiul din Ucraina nu trebuie acceptat ca unul just și nici relativizat. Este contrar dreptului internațional, o încălcare a drepturilor omului. Dar sunt, de asemenea, împotriva demonizării Rusiei ca dușman etern”, a scris fostul cancelar.

Rusia și omul său la Berlin

Gerhard Schroeder, 81 de ani, a fost criticat pentru prietenia sa veche cu Vladimir Putin și pentru implicarea în activitățile companiilor ruse de petrol și gaze. În special în Europa de Est și în SUA a fost criticat pentru că a fost părintele primului gazoduct ruso-german Nord Stream. Succesoarea sa, Angela Merkel, a fost mama Nord Stream II. Ambele au fost aruncate în aer. Polonia refuză acum extrădarea unuia dintre ucrainenii bănuiți pentru sabotajul din septembrie 2022. Pe de altă parte, diplomați europeni citați de Politico.eu declarau că ”este mai bine să nu știi” cine a fost în spatele sabotajului.

Schroeder este un personaj decredibilizat în actualul context al războiului din Ucraina. A condus consorțiile care au construit gazoductele Nord Stream. A fost ales în consiliul de administrației celei mai mari companii petroliere de stat din Rusia – Rosneft, acum sub sancțiuni americane și europene. A fost propus pentru Consiliul de administrație al Gazprom, în 2022. În acel an, după invazia rusă, Schroeder s-a retras din companiile ruse. Imediat după invazia rusă, a discutat cu Vladimir Putin, încercând să deschidă o cale diplomatică, fără succes.

Ultimul reformator al Germaniei

Pe de altă parte, Gerhard Schroeder este cancelarul care a pus bazele ultimelor succese ale economiei germane. Câtă vreme a fost la putere (1998-2005) a inițiat ultimele reforme relevante în economia și piața muncii din Germania, majoritatea contra doctrinei social-democrate pe care o promova. Realizările sale sunt net superioare celor patru guverne conduse apoi de creștin-democrata Angela Merkel, o perioadă în care au fost culese roadele reformelor Schroeder. Mai rău, guvernările de mare coaliție stânga-dreapta conduse de Merkel au debusolat electoratul și au contribuit la afirmarea extremelor în politica germană.

Fost consilier al lui Merkel: economia de război duce la război

Un alt social-democrat, de data aceasta membru al echipei Angelei Merkel, a lansat și el o critică la adresa actualei orientări internaționale și economice a Germaniei. Generalul în retragere Erich Vad a fost consilier militar al Angelei Merkel, cu un rol important în Consiliul Federala de Securitate și în industria militară germană.

În presa conservatoare din Germania, generalul Vad este criticat pentru analizele sale privind războiul din Ucraina care s-au dovedit eronate. Este acuzat și de o orientare considerată anti-Ucraina. Istoria îi dă dreptate lui Vad când vorbește despre riscurile înarmării Europei. Asemenea avertismente nu au fost lansate când fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi și-a prezentat celebrul raport pentru relansarea economica a UE pornind de la finanțări masive pentru industria militară.

”Există un mare pericol ca economia de război să te conducă tot mai mult în modul de război și să ajungi, în final, într-un război pe care nu l-ai dorit și nu-l dorești”, spune generalul Erich Vad. ”În acest context, se creează impresia că economia de război, adică înlocuirea economiei sociale de piață libere cu o economie planificată de stat, orientată spre război, ar putea fi atractivă, pentru că creează locuri de muncă. Furnizorii din sectorul auto sunt uneori bucuroși să treacă în sectorul armamentului pentru a-și asigura locurile de muncă. Pot înțelege asta dintr-o perspectivă umană, dar este foarte mioapă”.

Motivul mobilizării UE nu este doar Rusia

”Mă întreb dacă avem cu adevărat nevoie doar de o economie de război din cauza unei presupuse amenințări din Est, sau pentru a ascunde ca economia noastră este într-un declin masiv, fără precedent, și astfel tendința către o economie de război s-a născut din dificultăți economice”.

Vad spune că reînarmarea este justificată de amenințarea Rusiei si o spaima generală a liderilor europeni. „Elitele noastre au intrat într-un fel de panică după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Vechea înțelegere a securității și gândirea noastră bazată pe valori nu mai sunt aplicabile. Lumea a devenit multipolară și mai complexă. Avem nevoie de o nouă ordine mondială bazată pe reguli, în care Europa să acționeze ca un actor strategic independent între SUA, Rusia, China și să fie poziționată față de Sudul global. Dar suntem departe de acest lucru din punct de vedere politic: dimpotrivă, niciodată nu am fost atât de dependenți de SUA ca astăzi”. Iar teama crește în condițiile îndepărtării Statelor Unite de Europa, sub administrația Trump.

Un mod de atenua declinul economic

Însă mai exista o explicație pentru actuala orientare strategica a UE la nivel economic și internațional. În Germania, creștrea economică este foarte modestă, sub 1%. Ajustând cu inflația, PIB-ul Germaniei rămâne la nivelul celui din 2019. Atât cat este ea, creșterea economică este susținută de cheltuielile publice, iar aceasta duce la creșterea datoriilor Germaniei. Șomajul depăsește 6% in Germania, cu peste 3 milioane de șomeri, ceea ce este un procent mare pentru această țară. Investițiile private sunt foarte slabe. Costurile energetice sunt foarte ridicate în comparație cu cele internaționale, ceea ce afectează grav industria și exporturile germane.

Pentru a limita ascensiunea extremei dreapta și a nu pierde controlul politic, guvernele germane trebuie să atenueze declinul economic. Trecerea la o economie bazată pe industria militară este o soluție. ”Acesta este un alt motiv pentru care oamenii se bazează pe economia de război; imaginea „rușilor răi” li se potrivește bine unora. Aceasta este extrem de mioapă. Dacă intrăm într-un război în Europa Centrală, Germania devine o zonă de operațiuni, un hub logistic, un câmp de luptă”, spune generalul Vad.

Conflictul cu Rusia distrage atenția de la problemele interne

”Priviți Marea Britanie, Franța și Germania, Coaliția de voință pentru o acțiune politică dură împotriva Rusiei. Toate cele trei țări – Franța fiind deja insolvabilă – au economii stagnante sau în scădere, probleme semnificative de migrație, presiuni politice interne puternice generate de creșterea populismului de dreapta în Europa. Șefii de guvern sunt la fel de prost cotați în sondaje și, în situația actuală, nu ar câștiga următoarele alegeri. Abordarea politică dură față de exterior distrage atenția de la problemele interne. Discutăm doar despre arme, Rusia și amenințări. Decăderea economică și socială a societăților noastre dispare, în mare parte, din dezbaterea publică.

Exista politicieni germani care percep foarte acut războiul hibrid al Rusiei. Deputatul crestin-democrat Roderich Kiesewetter a initiat o dezbatere despre invocarea articolului din Legea Fundamentala legat de ”starea de tensiune”, pentru a consolida rezilienta si a contracara atacurile hibride ale Rusiei. Ar fi necesare doua treimi din voturile Bundestagului. Generalul Erich Vad este îngrijorat de o asemenea evolutie.

”Ar fi un control politic cuprinzător asupra populației. La prima vedere, acest lucru ar putea duce la ocuparea completă a forței de muncă și, în același timp, la controlul politic al unor probleme sociale precum migrația sau creșterea populismului de dreapta în Germania. Dar ar fi numai aparent, numai pe termen scurt, nu sustenabil și: cu consecințe fatale”, spune fost consilier al cancelarului Merkel.