Aurul și argintul se prăbușesc

Preţul aurului spot a coborât sub pragul de 4.600 de dolari pe uncie, în timp ce contractele futures au scăzut cu aproape 6%. Argintul spot a pierdut peste 6%, ajungând la 70,22 dolari pe uncie, iar contractele futures au scăzut cu peste 9%.

Prăbușire în sectorul minier și al fondurilor listate

Potrivit News.ro, scăderile s-au extins şi asupra companiilor miniere şi a fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri) legate de metale preţioase. ETF-ul

• ProShares Ultra Silver a pierdut aproximativ 20% înainte de deschiderea pieţei
• iShares Silver Trust a scăzut cu aproape 10%
• Aberdeen Physical Silver Shares cu 9,9%

În rândul companiilor miniere:

• Teck Resources a scăzut cu 8,9%
• First Majestic Silver cu 10%
• Coeur Mining cu 9,9%

Tendinţa negativă s-a reflectat şi în Europa, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu aproximativ 6%. Acţiunile Fresnillo, unul dintre cei mai mari producători de argint la nivel global, au pierdut 9,3%, iar Antofagasta a scăzut cu 8,2%. Corecţia vine într-un context general de aversiune la risc, care a afectat simultan acţiunile şi obligaţiunile guvernamentale.

Impactul conflictului geopolitic și riscurile energetice

Investitorii urmăresc evoluţiile conflictului dintre SUA şi Iran, aflat spre a treia săptămână, care alimentează temerile privind un posibil şoc energetic global. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran şi Qatar au dus la creşteri ale preţurilor la petrol şi gaze, amplificând riscurile inflaţioniste.

Băncile centrale monitorizează atent situaţia. Rezerva Federală a SUA a menţinut dobânzile neschimbate şi a subliniat incertitudinile generate de conflict, în timp ce Banca Japoniei şi Banca Naţională a Elveţiei au transmis, la rândul lor, că riscurile inflaţioniste sunt în creştere.

După creşteri spectaculoase în 2025 – de 66% pentru aur şi 135% pentru argint – metalele preţioase au devenit mult mai volatile în 2026. Argintul a înregistrat chiar cea mai mare scădere zilnică din ultimele decenii la finalul lunii ianuarie.

Analiştii spun că vânzările sunt determinate de nevoia investitorilor de lichiditate, într-un context de turbulenţe pe pieţe. În acelaşi timp, aprecierea dolarului american face aurul mai scump pentru cumpărătorii din alte valute, ceea ce contribuie la scăderea cererii.

CITEȘTE ȘI: Paradoxul aurului. De ce scade „refugiul sigur” în plin război?