Paradoxul aurului. De ce scade „refugiul sigur” în plin război?

Aurul a urcat de la un preţ de 5.296 la 5.423 de dolari pe uncie după ce SUA şi Israelul au lansat atacuri asupra Iranului pe 28 februarie. Mişcarea a confirmat regula potrivit căreia tensiunile geopolitice îi împing pe investitori către active considerate „refugii sigure”, notează News.ro.

Ulterior însă, o vânzare masivă a dus preţul în jos cu peste 6%, până la 5.085 de dolari uncia, pe 3 martie. În această săptămână, pe măsură ce conflictul s-a intensificat, aurul a oscilat între 5.050 şi 5.200 de dolari pe uncie.

Factorii economici care frânează ascensiunea metalului prețios

Potrivit lui Ross Norman, directorul general al platformei specializate în metale preţioase Metals Daily, mai mulţi factori explică lipsa unui impuls ascendent. Printre aceștia se numără întărirea dolarului şi creşterea randamentelor obligaţiunilor de stat americane.

Norman a adăugat că majorarea preţului petrolului ar putea alimenta inflaţia pe termen mai lung. Acest fapt ar putea determina băncile centrale să menţină sau chiar să crească ratele dobânzilor. O eventuală închidere a Strâmtorii Ormuz ar afecta grav fluxurile globale de petrol şi gaze. Dobânzile mai mari sporesc atractivitatea activelor care oferă randament, precum obligaţiunile guvernamentale, în comparaţie cu aurul, care nu produce venituri.

„Mişcările preţurilor aurului şi argintului par lipsite de energie în acest moment, dar poate că aceasta este reacţia normală după fluctuaţiile spectaculoase din ultimele luni”, a declarat Norman pentru CNBC.

El a adăugat că unii investitori instituţionali au devenit reticenţi în a deţine aur fizic, deoarece volatilitatea acestuia a fost neobişnuit de ridicată.

CITEȘTE ȘI: Comoară pentru conducte. Aur de milioane de dolari pentru apă din partea unui donator anonim

O altă explicaţie este că izbucnirea conflictelor declanşează uneori valuri de vânzări din panică, ceea ce poate provoca scăderi iniţiale ale preţurilor. Amer Halawi, şeful departamentului de cercetare al Al Ramz, a explicat că, în perioade de stres financiar, investitorii vând aproape orice activ pentru a obţine lichidităţi.

„Dacă apare o criză de lichiditate, totul este vândut până când investitorii înţeleg situaţia şi capitalul se reorientează către activele potrivite. În mod tradiţional, atunci când apare un şoc, chiar şi aurul poate scădea iniţial, iar abia ulterior începe să urce”, a spus el pentru CNBC.

În pofida volatilităţii pe termen scurt, marile bănci rămân optimiste. J.P. Morgan estimează că preţul aurului ar putea ajunge la 6.300 de dolari pe uncie până la sfârşitul anului 2026. În același timp, Deutsche Bank menţine o prognoză de aproximativ 6.000 de dolari pe uncie până la finalul acestui an.