Austria: punte către Est sau cap de pod al Rusiei?

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a câștigat alegerile din 2014 nu doar datorită votului popular, ci și în urma unei înțelegeri cu oligarhii ucraineni, așa-numitul Acord de la Viena. În urma acelui acord din 2014, primarul Kievului la acea vreme, popularul Vitali Kliciko, s-a retras din cursa prezidențială, iar Poroșenko a primit sprijinul oligarhilor ucraineni de la Viena, în primul rând Dmitro Firtaș. Acesta este cel care a sifonat miliarde de dolari din bani publici, intermediind importurile de gaze din Rusia. În schimb, Poroșenko, la rândul său un oligarh, s-a angajat să nu deoligarhizeze ţara.

Cum alegerile prezidențiale din 2019 se apropie, presa ucraineană este preocupată de noile mașinațiuni ale președintelui Poroșenko, lipsa sa de apetență pentru reforme, posibila sa orientare spre Rusia, dar și de rolul de punte de legătură cu Rusia jucat de Austria.

Servicii de informații la mâna lui Putin

„Serviciile de informații occidentale se tem că Viena este în buzunarul lui Putin“, titrează publicația americană Daily Beast, citată de agenția ucraineană Unian. Venirea la putere a premierului conservator Sebastian Kurz, în fruntea unei coaliții cu extremă dreapta (Partidul Libertății), îi îngrijorează pe pro-occidentalii de la Kiev, pentru că noii parteneri de guvernare au legături cu Rusia, inclusiv un parteneriat oficial cu Partidul Rusia Unită al lui Putin.

„Sanctuarul“ oligarhilor

Austria este un adevărat „sanctuar“ pentru oligarhii ruși și oamenii fostului regim prorus. Familia fostului premier prorus de la Kiev Mikola Azarov deținea mai multe afaceri în Austria, pe care a reușit să le scoată de sub incidența sancțiunilor UE. La fel, la Viena avea afaceri și fostul șef al administrației prezidențiale din regimul prorus Viktor Ianukovici. Oligarhul Dmitro Firtaș, nepus sub acuzare până acum în Ucraina, unde pare protejat de „Acordul de la Viena“, se ascunde în „sanctuarul“ vienez de o posibilă extrădare în SUA, într-un dosar ce nu are legătură cu sifonarea fondurilor ucrainene. Până cum, justiția austriacă nu a permis extrădarea sa. Regimul de la Kiev a avut și o scurtă dispută în presă cu șeful companiei austriece Strabag, acuzat de ambasadorul ucrainean la Viena că „a susținut agresiunea lui Putin în Ucraina“, într-un interviu pentru Die Presse, în septembrie 2017. Atunci, Hans Peter Haselsteiner a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt eficiente, că lovesc în cine nu trebuie și servesc doar intereselor americane.

Temerile Berlinului

Marea îngrijorare a jurnaliștilor ucraineni și a celor de la Daily Beast este că în noul guvern Kurz Ministerul de Interne este deținut de extremiștii din Partidul Libertății (FPO), la fel, și Ministerul Apărării și Externele (unde a fost numit un independent nominalizat de FPO). Surse citate de Frankfurter Allgemeine Zeitung arătau, imediat după învestirea guvernului Kurz, că Angela Merkel se teme că noul executiv austriac ar putea sifona către Moscova informații secrete din spațiul occidental. Cancelaria de la Berlin a negat aceste informații. Însă afirmația făcută de un ofițer austriac de informații pentru Der Standard a produs fiori: serviciile secrete occidentale și-au redus la minim cooperarea cu omoloagele austriece, pe care le consideră „neprofesioniste“.

Premierul Sebastian Kurz a declarat că nu se va abate de la linia de până acum și că va susține aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Întâlnirea sa cu premierul ungar Viktor Orban este interpretată însă ca o îndepărtare de Vest și o apropiere de euroscepticul Grup de la Visegrad. Kurz a declarat că Austria a construit mereu „punți între Vest și Est“, însă, scrie Daily Beast, „riscul este că, în timp ce Viena se gândește că va construi punți, Rusia se gândește să construiască capete de pod“.