Extrema dreaptă a pierdut cursa prezidenţială din Austria, anunţă BBC şi presa austriacă. Candidatul ecologist Alexander Van der Bellen este noul preşedinte al Austriei. Rivalul sau, candidatul Partidului Libertăţii, Norbert Hofer, şi-a recunoscut înfrângerea într-un mesaj postat pe Facebook. Van der Bellen a reuşit să recupereze handicapul de peste 140.000 de voturi cu ajutorul sufragiilor exprimate prin corespondenţă, numărate ultimele, în această după-amiază. Preşedintele Partidului Libertăţii a eliminat o parte din tensiunea creată atunci când a declarat că va pluti un semn de întrebare asupra unor alegeri decise de voturile prin corespondenţă. Heiz-Christian Strache a declarat că “a fost un finish la fotografie”.
La alegerile prezidenţiale americane din 2000, numărătoarea voturilor din Florida a durat aproape o lună. Câştigător a ieşit George W. Bush. La alegerile prezidenţiale din România din 2014 şi ulterior s-a vorbit mult despre votul prin corespondenţă, de cum poate acesta facilita participarea electoratului din afara graniţelor şi despre cum poate întoarce rezultatul unui scrutin ce pare adjudecat. Acum Austria oferă materie primă sociologilor şi strategilor de campanie.
Voturile prin corespondenţă au decis alegerile prezidenţiale din Austria, după ce numărătoarea buletinelor de la secţiile de votare a dus la un rezultat foarte strâns. Candidatul Partidului Libertăţii, de extrema dreaptă, Norbert Hofer, conduce cu doar 51,9% din voturi în faţa candidatului ecologist Alexander Van der Bellen.
Informaţiile publicate de Die Presse la ora 16.00, ora României, arată că Hofer are un avans de doar 7.957 de voturi în faţa lui Van der Bellen.
O primă concluzie după votul prezidenţial este că Austria este total scindată între rural şi urban. În opt dintre cele nouă capitale de provincie a câştigat candidatul ecologist, în timp ce în micile localităţi a câştigat clar Norbert Hofer, reprezentantul extremei drepte. Alegerile din Austria nu se câştigă în marile oraşe, aici locuiesc doar o treime din alegători. 55% dintre austrieci locuiesc în localităţi mici, în comune, iar aici prezenţa la urne este sensibil mai mare decât în oraşe. De aceea mediul rural contează mult în alegerile din Austria şi se pare că Partidul Libertăţii a învăţat această lecţie.
Diferenţele sunt şi mai izbitoare când alegerile sunt analizate mai în detaliu. În Viena există cartiere în care candidatul ecologist a obţinut 80% din voturi şi cartiere în care a obţinut doar 30%. Hofer a pierdut, per ansamblu, în Viena, pentru că primarul socialist al capitalei a refuzat orice colaborare cu extrema dreaptă. Acelaşi trend a putut fi observat în alte oraşe importante.
Austria putea oferi UE primul şef de stat de extremă dreapta, după ce candidaţii partidelor tradiţionale au ieşit din cursă în primul tur al prezidenţialelor, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial. Totul a depins de 750.000 de voturi trimise prin poştă, circa 12% dintre cei 6,4 milioane de austrieci cu drept de vot. Aceste voturi au fost numărate luni. Hofer conducea cu 144.006 voturi în faţa contracandidatului. Unele estimări, scrie BBC, arătau că voturile prin poştă sunt în bună măsură în favoarea lui Van der Bellen. El avea nevoie de peste 61% dintre aceste 750.000 de voturi pentru a-l depăşi pe Norbert Hofer. Daily Mail scrie însă că voturile prin corespondenţă l-ar avantaja pe candidatul de extremă dreaptă, întrucât această modalitate este preferată de cei în vârstă, mai atraşi de dreapta radicală decât austriecii tineri.
Liderul Partidului Libertăţii, Heinz-Christian Strache, a avertizat că dacă aceste voturi vor duce la victoria ecologistului, acest lucru va ridica un semn de întrebare. La Bruxelles lucrurile stau invers, iar preşedintele Parlamentului European şi al Comisiei Europene şi-au exprimat îngrijorarea faţă de o posibilă victorie a candidatului de extremă dreapta. În schimb, candidatul ecologist este văzut ca un campion al UE.
De ce este considerat Norbert Hofer un politician de extremă dreapta? Presa europeană spune că Hofer este extremist pentru că partidul său face parte din grupul partidelor de extremă dreapta din Parlamentul European, pentru că este un partid cu o ideologie pan-germană şi pentru că fondatorul partidului este un fost ministru nazist. Este de extremă dreapta pentru că secretarul general al partidului vorbea în 2010 despre “sângele vienez” şi spunea că “prea multe lucruri străine nu fac bine nimănui”. Pentru că Norbert Hofer a declarat că “islamul nu face parte din Austria”, pentru că s-a fotografiat purtând culorile unei frăţii studenţeşti naţionaliste din Germania.
Cei 90.000 de imigranţi primiţi de Austria în ultimul an, peste 1% din populaţia ţării, sunt principalul resort al ascensiunii Partidului Libertăţii şi a candidatului său.“Trebuie să lucrez un an sau doi şi apoi lumea va vedea că nu sunt un om periculos”, spunea Norbert Hofer, un politician de 45 de ani care a rămas parţial paralizat după un accident de parapantă. Însă cea mai bună asigurare că Hofer nu ar fi periculos este constituţia. În Austria, preşedintele are un rol mai degrabă ceremonial, cu excepţia faptului că poate demite guvernul şi este cel care nominalizează premierul.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.