Actuala clasă politică de la noi , cu toate rețelele sale, vizibile sau nu, este singurul domeniu care funcționează din întreaga societate. Atât de bine s-a autoperfecționat, până la distrugerea sau pervertirea oricăror nuclee de democrație.
Articole scrise de: Ioan Vieru
Nu este om politic român de astăzi de numele căruia să nu se lege grave fapte de corupţie, cu aparenţă de legalitate sau evident ilegale. Nu este om politic de astăzi de numele căruia să nu se lege mizeria socială în care s-a adâncit patologic societatea. Nu este om politic român de astăzi de numele căruia să vrei să mai auzi în viitorul apropiat.
Alternanţa la putere a partidelor politice, în România, are acelaşi efect cu monocordul sistemului comunist. Nici nu se putea întâmpla o schimbare atâta vreme cât statul român funcţionează strict după vechile mentalităţi, într-o degenerare continuă.
Peste tot în lumea democratică, pierderea alegerilor de către un partid produce semnificative selecţii în linia întâi, printr-o logică a bunului-simţ. O asemenea mişcare implică nu numai o exigenţă internă, ci şi un respect faţă de standardele morale, cultural-politice, faţă de întreaga societate.
Dezastrul economic şi moral în care oamenii politici pot arunca o naţiune, o comunitate, poate fi redus numai în cazul unei societăţi democratice. Înainte de 1989, orice reacţie colectivă sau individuală a fost reprimată până la asasinat.
De la statura hiperbolică a odioasei Securităţi ceauşiste la mediul politic actual nu este nicio mare diferenţă, ambii monştri hrănindu-se cu orizontul degajat de iminentul sfârşit şi reînceperea ciclului electoral.
Integrarea europeană a scos în faţă, după propagandiştii comunişti, alţi patrioţi, desprinşi din filele unor anale istorice. Cu nimic mai presus de galeria turbulentă a unor cluburi sportive implicate în afaceri dubioase, noii patrioţi se revendică dintr-o direcţie absolut reprobabilă: aceea a banului.
Petre Roman, personaj cu nimic mai bun decât cei care i-au urmat la pupitrul guvernului, declara la începutul scurtei şi fulminantei sale cariere politice că industria României era un morman de fiare vechi. Expresia a trezit perplexitate, entuziasm pentru cei care aşteptau să devină capitalişti peste noapte, cât şi pentru o bună parte dintre cei care nu mai suportau poluarea socială produsă de proletariatul ceauşist.
În ultimii ani, mai mulţi comentatori ai vieţii politice comunitare, avizaţi experţi în problemele lagărului comunist, au prevăzut derapaje grave care vor culmina cu imprevizibile crize politice.
Anul 1947 a însemnat sfârşitul implacabil al României ca ţară liberă, dominată de aproape un deceniu de dictatură de tip „european”, implementată patriotic.
Actuala clasă politică românească arată tot mai mult că nu mai are resurse de reacţie în situaţii-limită, precum aceasta a suspendării preşedintelui. Suntem într-o conjunctură istorică în care birocraţia poate distruge spiritul democratic, esenţa lumii sub aspect social şi nu numai.
Se invocă prea apăsat, de către unii naivi, de către unii interesați, în special, că suspendarea i s-ar fi pus la cale de către un grup rival, al unui cunoscut om de afaceri. Adevărul este în altă parte. Situația în care a adus România, Traian Băsescu, trebuie să fie singurul punct de discuție. El nu […]
Politica internă şi externă românească din ultimii ani poate fi un teribil turnesol asupra lumii în care trăim. Evident, dacă românii nu au grijă de propria lor existenţă, nu se va ocupa nimeni de aceasta.
După ce milioanelor de români care au fost scoși din rândul electorilor, prin sfidarea, deci, anularea votului lor, în consecință, teroarea care a cuprins țara e o mică glumă, un hăhăit înfiorător. De aici până la instaurarea unui haos total, mai este un pas. Nu există capacitatea legislativă, operațională, de intervenție în cazul unei deraieri la vârful ierarhiei politice, administrative. Societatea românească este expusă în totalitate, ca în perioada comunismului.
Cvorumul pe care mizează Traian Băsescu spre a reveni la putere este unul dintre cele mai aberante argumente din viața politică actuală. Nu îl întrece nimic. Nici eternitatea regimului comunist, nici evenimentele politice din 1990. Cu atât mai mult cu cât Traian Băsescu și-a câștigat scaunul prezidențial fără acest cvorum. Niciunde în UE un referendum […]
Dintre toate ţările foste comuniste care au devenit membre ale UE, România pare să fi avut cei mai incompetenţi şi oportunişti negociatori. Practic, principalul rezultat a fost vânzarea unor coloşi precum PETROM sau BCR. Fără a intra în detalii, alt obiectiv nu a existat, în prezent România fiind incapabilă să absoarbă fonduri peste nivelul celor […]
Sunt multe şi justificate reproşurile pe care UE le face guvernului actual şi majorităţii parlamentare. Rapiditatea unor schimbări a fost impusă de împrejurările crizei şi isteriei politice.
Tot felul de situaţii, rezultate din iresponsabile politici partizane, au adus statul român în imposibilitatea de-a funcţiona firesc, benefic. Omul politic actual este departe de-a fi, înainte de toate, un cetăţean responsabil, un punct de sprijin al comunităţii. Partidele sunt incapabile să gestioneze propriile crize, de parcă acestea nu ar intra în logica vieţii. De […]
Tot ce se întâmplă în România are accentele originalităţii ca deviere de la normele lumii normale, ca replică propagandistic revoluţionară la ordinea curentă. Deşi suntem de ceva timp în UE, ceea ce prespune o legislaţie armonizată şi funcţională, lucrurile sunt foarte departe de obligaţiile asumate. Drept consecinţă, românii din toate categoriile sociale migrează în căutarea […]
Spectacolul public al ultimilor ani nu este decât o replică în oglindă a unei dictaturi ambalate în false intenţii reformatoare care au menţinut-o la rampă. De la primul la ultimul actant al regimului, datorită sistemului incorect, toţi s-au compromis, au încălcat normele unei minime normalităţi cu o înspăimântătoare aroganţă. Sub masca reformelor, regimul Băsescu a […]
Redută a comunismului, apoi, a restauraţiei, TVR, autointitulată pentru un timp liberă, şi-a păstrat constat prerogativele de instituţie a manipulării.
Clamate peste tot, sărăcia, mai nou, austeritatea, produc frisoane unei societăţi căreia oamenii politici îi spun că, în România, comunismul a dispărut de foarte mulţi ani. Situaţie neclară, distrugând orice perspectivă coerentă asupra viitorului. Niciunul dintre cei cu răspunderi colateral şi imperial răsplătite nu scoate o vorbă despre situaţia de fapt. Sindicatele se afirmă cu […]
Dl. Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, face de o bună bucată de vreme o figură nu tocmai bună pentru interesele americane şi româneşti în zonă. Sigur, reprezentanţii marilor state, în ultimele decenii, sunt din fieful electoral, personaje lipsite de anvergură, de angajare într-o direcţie superioară, nişte mărunţi interesaţi. Nişte funcţionari mult sub nivelul celor […]
Amintirea anilor ’90 include nu numai un teribil amestec de speranţe şi anihilări, ci şi lumini care au fost încet-încet strategic estompate.
Manifestaţiile antiguvernamentale din iarnă, aparent nesemnificative ca amploare, au dat rezultate. Între timp asistăm la intrarea în atribuţii a celui de-al doilea guvern rezultat de micile seisme. Imobilismul cronic al mediului politic este astfel serios clătinat, să sperăm că definitiv. Cu toate mişcările pe care le-au implicat aceste evenimente, activitatea instituţională, stabilitatea, autoritatea legală nu […]
Poate unicul progres făcut în alinierea politicii româneşti la restul lumii este acela că imaginarul colectiv a epuizat cam toate variantele de persoane providenţiale ca soluţie salvatoare.