Avem centrale electrice, dar…

România dispune în prezent de o capacitate instalată de 24.700 MW în centralele electrice, adică mai mult decât dublul necesar pentru acoperirea perioadelor de vârf de consum. Numai că puterea disponibilă este 22.256 MW dar aceasta nu va putea fi utilizată niciodată în actualele condiții din varii motive: avarii, incidente, opriri programate, scoatere din funcțiune etc. Din această cauză, România se transformă deseori dintr-un exportator net de energie într-un importator. Hidroelectrica, principalul productor de energie din țară are o capacitate de 6.444 MW dar vârful de producție, atunci când nivelul hidraulicității este favorabil, este de 3.500-4.000 MW. Această situație ideală se poate întâmpla cateva ore pe parcursul unui an care are 8.760 de ore. În realitate, Hidroelectrica poate miza pe o medie de 2.000 MW, asigurând 25-30% din producția de energie electrică anuală, precum și asigurarea serviciilor de sistem, în pondere de 80-85%. Complexul Energetic Oltenia, al doilea mare producător din România, cu o putere instalată de 3.240 MW, poate produce la vârf, în condiții ideale, 3.000 MW, dar nu mai mult de câteva zile, situație care nu ține de o eventuală lipsă a cărbunelui, ci efectiv de condițiile tehnice. CE Oltenia estimează o capacitate medie și constantă în operarea care s-ar situa undeva la 1.650-1.700 MW, adică jumătate din capacitatea instalată.

La compania SC Nuclearelectrica SA situația nu prezintă probleme. Aceasta are o putere instalată de 1.400 MW în două unități nucleare, de 700 MW fiecare, fiind producatorul cu cea mai mare constanță în exploatare, în regim de bază. Cu excepția perioadelor de oprire a unuia sau altuia dintre reactoare pentru reviziile specifice, sau în cazul unor incidente, centrala nucleară de la Cernavodă produce în bandă cantitatea de energie pentru care a fost proiectată, fără a fi influențată de factori externi sau tehnici, cum se întâmplă în hidro, cărbune sau în sectorul energiilor regenerabile intermitente. Capacităţile de producţie energetică nucleară reprezinta o plasă de siguranţă suplimentară în asigurarea consumului energetic intern. Prin intrarea în funcțiune a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, cota de piaţă internă a SN Nuclearelectrica SA poate ajunge până la circa 35%, ceea ce va duce la diminuarea consumului de hidrocarburi în sectorul energetic și la o suplinire a deficitului de energie electrică în regim de bază.

Producătorii de energie regenerabilă eoliană, solară, biomasă și din microhidrocentrale, au ajuns la o capacitate de 5.000 MW din care, parcuri oliene cu o putere de 3.000 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.300 de MW, în microhidrocentrale circa 400 de MW şi centrale pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 120 MW. Sunt zile în care energia regenerabilă intermitentă eoliană și solară depășește 2.000 MW în generare, dar sunt zile în care vorbim de cățiva zeci de MW. Procentual, energia regenerabilă are un aport mediu anual de circa 10-15 % în totalul energiei electrice produse în România.

Cele doua centrale aparținând celor doi producători de gaz natural, Romgaz și Petrom, respectiv centralele de la Iernut și de la Brazi, contribuie și ele cu
circa 400 MW, respectiv 800 MW la capacitatea instalată în sistemul energetic. La acestea se adaugă capacitățile de producție ale ELCEN și cele câteva centrale termo în cogenerare rămase în funcțiune, cu un aport de circa 3.000 MW.

Operatorul de transport şi de sistem (OTS) și operatorii de distribuție asigură transportul, respectiv distribuția, precum și dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse din surse regenerabile, pentru toți producătorii de energie din surse regenerabile, indiferent de capacitate, pe baza unor criterii transparente și nediscriminatorii, cu posibilitatea modificării notificărilor în cursul zilei de operare, conform metodologiei aprobate de ANRE. La nivelul anului 2017, producția de energie electrică a României a scăzut cu aproape 4% fata de 2016, ceea ce a provocat o creștere a importurilor de electricitate și o diminuare a exportului. In 2017 România a produs 63.64 TWh, cu 2,5 TWh mai puțin decât în anul 2016, arată datele Institutului Național de Statistică. Scăderea a fost provocată de producția mai mică a hidrocentralelor, care au generat în 2017 o cantitate de 14,7 TWh cu aproape 5 TWh mai puțin decât în 2016. În schimb, producția termocentralelor a fost cu 5,7% mai mare, la 28 TWh. Producția de energie eoliană a crescut cu 10,2%, până la 7,4 TWh, în timp ce centralele solare au generat 1,9 TWh, un plus de 2% față de 2016.

Consumul final de electricitate în 2017 a fost de 54,6 TWh, cu 0,219 TWh mai mic decât în anul precedent. În 2017, importul a crescut cu 2,4% până la 3,6
TWh, în timp ce exporturile au fost cu 23,7% mai mici,la 6,5 TWh, soldul fiind pozitiv. Comparativ cu anul 2016, producţia energiei eoliană din 2017 a fost mai
mare cu 0,8 TWh, iar comparativ cu anul 2015, a fost cu 0,3 TWh mai mare. Cea mai clară diferenţă este cea dintre producţia înregistrată în anul 2017 şi cea
din 2010, când producţia de energie eoliană a fost de doar 0,3 TWh.

Capacitatea reţelei româneşti de a prelua energia eoliană este de doar 3.038 MW, a 13-a din Europa. În privinţa producţiei de energie solară fotovoltaică, în 2017 România a avut o producţie de 1,9 TWh, a 8-a din Europa. OTS-Operatorul de transport și de sistem Transelectrica SA coordonează fluxurile de putere din SEN prin controlul unităților de producție dispecerizabile. Deși dispecerizare implică costuri suplimentare pentru producători, ea face posibilă echilibrarea SEN în situații extreme. Din puterea totală brută disponibilă de cca 24.500 MW, 3.000 MW sunt nedispecerizabili. Consumul mediul al României oscileaza zilnic între 6.000 şi 8.500 de MWh, cu vârfuri de 9.000 de MWh în zilele caniculare de vară şi nivelul record de 10.000 MWh din zilele geroase din iarna; media anului 2017 a fost cca 7.300MWh.