Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat după ședința Consiliului de Administrație al Băncii Centrale că noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva accelerării semnificative a inflaţiei pe orizontul scurt de timp, succedată de o temperare a acesteia începând cu ultimul trimestrul al anului 2018. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt, aproape exclusiv ca urmare a acțiunii recente și anticipate a unor factori pe partea ofertei şi ușor în sens descendent pe cel de-al doilea segment al orizontului de proiecţie. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale a Guvernului şi de venituri, inclusiv în contextul incertitudinilor privind construcția bugetului public pentru anul 2018, de perspectiva evoluţiei preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare. Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED).
Rata anuală a inflației a crescut în luna septembrie la 1,77 la sută (de la 1,15 la sută în luna august), uşor peste nivelul prognozat, reintrând în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, în linie cu anticipaţiile. Creşterea a fost determinată, în principal, de ascensiunea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi de majorarea preţului combustibililor ce a reflectat creşterea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a accizei la carburanţi, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit la 1,8 la sută în septembrie, de la 1,6 la sută în august, depășind, de asemenea, nivelul prognozat. Majorarea s-a datorat atât preţurilor produselor alimentare procesate, cât şi tarifelor serviciilor, în timp ce produsele nealimentare au avut o influenţă marginală. În luna septembrie a.c., rata medie anuală a inflației IPC şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,4 la sută, de la 0,2 la sută în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 0,5 la sută, de la 0,3 la sută în luna anterioară.
Creștere economică
Conform lui Isărescu, datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul II 2017 reconfirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real până la 6,1 la sută (faţă de 5,9 la sută estimată anterior şi 5,7 la sută în trimestrul I). Plusul de ritm s-a datorat aproape integral variaţiei stocurilor și consumului privat. Acesta şi-a consolidat contribuţia majoritară la creşterea PIB (până la 5,4 puncte procentuale), în condiţiile în care dinamica sa anuală s-a mărit la 7,5 la sută sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale. Aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ, pe fondul decelerării dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii şi al uşoarei accelerări a celei aferente importurilor.
Deteriorarea balanţei comerciale a condus la menţinerea tendinţei de amplificare a deficitului de cont curent, a cărui valoare cumulată pe primele 8 luni s-a ridicat la peste 4 miliarde euro, depăşind încă din luna iulie nivelul corespunzător întregului an precedent. Datele statistice aferente lunii august arată consolidarea tendinţei ascendente a producţiei industriale, intensificarea activităţii din comerţ şi servicii, precum și revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a lucrărilor de construcţii.
În luna octombrie, condiţiile monetare au fost mai puțin acomodative, date fiind ajustarea ascendentă semnificativă a cotaţiilor relevante ale pieței monetare interbancare, precum și uşoara apreciere a leului faţă de moneda europeană. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se accelereze în luna septembrie, până la 7,3 la sută, în principal pe seama componentei în lei (17,1 la sută) şi a segmentului societăților nefinanciare. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,4 la sută, evoluţie care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.
Date fiind evaluările actuale, informaţiile disponibile în prezent, dar și noile surse de incertitudine, spune Isărescu, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 puncte procentuale de la ±1,25 şi gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar. Începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,75 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 2,75 la sută. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
Nea Mugur nu are nici un pic de credibilitate.Dupa ce a pastorit banii romanilor timp de 27 ani,timp in care i-a saracit continuu, prin politica bancara contra romanilor dusa de banca nationala,acum de are dreptate,nu-l mai crede nimeni
Nea Mugur nu are credibilitate, las’ ca au alde Dragnea si PSDul!
Cam cata credibilitate crezi ca mai au?!
Cine-si permite ! si individul nu-i în închisoare pentru distrugerea României, de la economia productiva, intreprinderi, la economiile populatiei, cu yo-yo-ul pe care l-a jucat nejustificat cu leul, în anii ’90? cine si-a batut joc de moneda nationala, daca nu Isarescu ? la Jilava cu individul, nu-n viata publica, sa faca „prognoze”! pe Nastase Adrian cu asa-zisele lui „restituiri” anarhice nu l-a vazut? si pe Basescu si alea 100 de miliarde, nici pe-alea nu le-a vazut? iese, acuma, „strategic” sa le distruga de-a binelea moralul oamenilor ?
Si care-i problema Mugurele ?! La 167 la suta cat a fost in 1998/1999, nu are cum sa ajunga, asa ca las-o sa joace tontoroiul in economia de piata..?!