Avocatul Mihai Rapcea cere ridicarea controlului judiciar în dosarul privind promovarea legionarismului

Mihai Rapcea a fost reținut pentru 24 de ore, într-un dosar care vizează materialele fasciste și legionare distribuite în spațiul public. Ancheta se referă și la promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război.

„La data de 02.04.2026, prin intermediul mai multor reţele de socializare, suspectul R.M. a promovat în public cultul unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de crime de război, prin elogierea directă şi prezentarea acestor persoane drept repere valorice şi victime ale unor epurări ideologice şi a realizat şi publicat pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook o înregistrare video prin intermediul căreia a promovat în public, în mod direct, ura pe motive etnice şi idei, concepţii ori doctrine specifice naţionalismului extremist, îndreptate împotriva comunităţii evreieşti. Totodată, la data de 20 mai 2024, suspectul R.M a preluat, publicat şi diseminat în mediul online, pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook, un paragraf şi un aforism extras dintr-o lucrare scrisă în anul 1933 de Corneliu Zelea Codreanu, promovând astfel, în public, idei, concepţii şi doctrine legionare şi fasciste”, se arăta în comunicatul de presă care anunţa reţinerea lui Mihai Rapcea, scrie News.ro.

Potrivit anchetatorilor, faptele atribuite avocatului ar depăși limita libertății de exprimare. Procurorii susțin că este vorba despre o conduită repetată, cu potențial de radicalizare a discursului public.

Un episod menționat în dosar ar fi avut loc în ianuarie 2026. Rapcea ar fi distribuit un videoclip realizat la Ateneul Român, în care un dispozitiv artizanal executa salutul legionar în fața bustului lui Mihai Eminescu.

Procurorii mai susțin că, în mai 2024, avocatul a publicat pe Facebook fragmente din „Cărticica șefului de cuib”, lucrare semnată de Corneliu Zelea Codreanu. Anchetatorii spun că textul nu ar fi fost folosit doar ca document istoric, ci într-un context de legitimare a unui discurs extremist.

În dosar apar și referiri la adunări comemorative cu caracter neolegionar. Una dintre acestea ar fi avut loc la Tâncăbești, unde ar fi fost intonate cântece legionare și folosit salutul fascist.

Pe componenta de antisemitism, procurorii spun că Rapcea ar fi publicat, în aprilie 2026, o înregistrare video cu mesaje de ură împotriva comunității evreiești. În anchetă este menționată și intenția sa de a purta steaua galbenă pe piept. Procurorii interpretează gestul ca o banalizare a memoriei victimelor Holocaustului.

O altă acuzație vizează manifestația din 9 octombrie 2024, organizată în fața Ambasadei Israelului. Evenimentul a avut loc chiar de Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului. Potrivit anchetatorilor, acolo ar fi fost promovate mesaje în care iudaismul era numit „doctrină satanică”.

Rapcea este acuzat și că ar fi promovat cultul unor persoane condamnate pentru crime de război. Procurorii menționează, între altele, numele lui Mircea Vulcănescu, Radu Gyr și Ion Antonescu.

În urma perchezițiilor, anchetatorii susțin că au găsit literatură extremistă, legionară și negaționistă. Ar fi fost ridicate și obiecte asociate simbolic acestei zone. În dosar apar și probe informatice, inclusiv conversații pe WhatsApp și un istoric din ChatGPT.

Ce spune Mihai Rapcea în contestație

Mihai Rapcea a cerut instanței ridicarea controlului judiciar. În contestația obținută de News.ro, avocatul susține că probele extrase din telefonul său au fost obținute nelegal. El afirmă că procurorul ar fi folosit o procedură nepotrivită pentru datele deja stocate în telefon. În opinia sa, era nevoie de o percheziție informatică dispusă de un judecător, nu de o ordonanță de autorizare provizorie.

Rapcea contestă și rapoartele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. El spune că instituția nu ar fi competentă să stabilească dacă anumite simboluri sau fapte au caracter legionar ori fascist.

Avocatul invocă și libertatea de exprimare. El susține că mesajele și postările sale sunt judecăți de valoare, nu fapte penale.

De asemenea, Rapcea spune că obiectele găsite la domiciliu țin de viața privată și de convingerile sale.

În contestație, avocatul mai afirmă că unele mesaje publice au urmărit „stoparea războaielor” și „salvarea valorilor democraţiei”. El susține că nu au avut caracter antisocial. Rapcea consideră disproporționate restricțiile impuse prin controlul judiciar. El critică mai ales interdicția de a posta online, pe care o descrie ca pe o formă de cenzură. Contestă și interdicția de a participa la adunări publice.

Avocatul mai spune că nu reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică. El invocă faptul că faptele cercetate sunt mai vechi, iar identitatea și domiciliul său sunt cunoscute.