Bâlbele UE şi FMI. Din greşeală în greşeală, spre Europa federală

Misiunea FMI în Irlanda a criticat dur încetineala cu care UE reacţionează la criza datoriilor şi faptul că Bruxelles-ul „nu găseşte o soluţie europeană la o problemă europeană”, scrie Euobserver.

Potrivit blogului Liberation, ceea ce FMI sugerează este evoluţia rapidă a UE către un sistem federal. Deja, prin pactul pentru euro (semnat şi de România), s-au acceptat reforme structurale dureroase pentru populaţia care nu a aflat încă despre ele. Este vorba despre măsuri care reduc suveranitatea statelor UE în materie fiscală şi economica într-un mod de neconceput în urmă cu doi ani.

Pieţele financiare, agenţiile le de rating şi FMI nu mai au încredere în buna credinţă a statelor UE şi doresc şi mai mult-o Europă federalizată. Potrivit Liberation, preşedintele Franţei este tot mai convins că federalizarea este o cale viabilă. Fostul director FMI Dominique Strauss-Kahn a suţinut ideea unei federalizări fiscale înainte de a fi arestat la New York. El dorea un buget european comun finanţat dintr-un TVA european sau dintr-o taxă pe emisiile de dioxid de carbon.

Există însă un stat care se opune-Germania. Berlinul susţine că fiecare stat trebuie să fie responsabil pentru propriul eşec şi nu trebuie împrumutat din banii contribuabililor altor state, în special ai celor din Germania, cea mai mare economie europeană. Berlinul a fost cel care s-a opus unei organizări federale a actualului Fond European de Stabilitate Financiară (500 de miliarde de euro) şi a viitorului (începând din 2013) Mecanism European de Stabilitate (al cărui tratat a fost semnat săptămâna aceasta). Astfel, pentru acordarea unui împrumut va fi nevoie de votul unanim al statelor membre, ceea ce duce în mod inerent la mari întârzieri.

Cert este că Grecia va avea nevoie de un al doilea împrumut de la UE si FMI, cel mai probabil cu aceeaşi valoare, de peste 100 de miliarde de euro. Incertitudinea ţine de rapiditatea cu care acesta va fi acordat. „Este necesar să se ripsipească incertitudinea creată de raspunsul insuficient în gestionarea crizei, prin implementarea unor politici de coeziune şi cooperare”, a spus Ajai Chopra, şeful misiunii FMI în Irlanda.

Dupa ce a susţinut initial o intervenţie privată în Grecia, FMI respinge acum această soluţie şi chiar consideră că discuţiile contradictorii dintre statele UE pe marginea acestui subiect crează impresia incapacităţii UE de a-şi rezolva singură problemele. „Trebuie să încheiem această dezbatere despre implicarea sectorului privat”, a spus Chopra.

Agenţiile de rating (trio-ul american Fitch-Moody’s-S&P), Banca Centrală Europeana şi unele state membre s-au opus însă implicării sectorului privat în împrumuturile pentru Grecia. „Am spus mereu că trebuia să fim prudenţi…că participarea sectorului privat la salvarea Greciei nu este o idee bună. Dezbaterile pe marginea acestui subiect este unul dintre motivele tensiunilor de pe pieţele financiare din acest moment, iar ele trebuie clarificate cât mai repede, printr-o implicare a ţărilor din zona euro”, a spus ministrul spaniol de Finanţe, Elena Salgado.

Sub acest curent, Germania, ţara care a sustinut cel mai mult implicarea sectorului privat pe lângă banii contribuabililor, a făcut primii paşi înapoi. De la 30 de miliarde de euro, Berlinul nu mai cere acum investitorilor decat injectarea a 3 miliarde de euro în Grecia.