În ritmul actual, aceste economii vor crea doar aproximativ 400 de milioane de locuri de muncă, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 800 de milioane, a declarat Banga pentru Reuters.
Fostul director general al Mastercard a recunoscut că este dificil să se menţină atenţia asupra problemelor pe termen lung, într-un context dominat de şocuri economice succesive după pandemia de COVID-19, cel mai recent fiind conflictul din Orientul Mijlociu.
El spune însă că este hotărât să menţină în centrul discuţiilor provocările structurale pe termen lung, precum
- crearea de locuri de muncă
- conectarea populaţiei la reţelele de electricitate
- asigurarea accesului la apă potabilă.
”Trebuie să facem două lucruri în acelaşi timp. Există problemele pe termen scurt prin care trecem acum…
Dar pe termen lung avem această problemă a locurilor de muncă şi a apei”, a spus Banga într-un interviu.
Mii de oficiali financiari din întreaga lume se reunesc în această săptămână la Washington la reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.
Impactul economic
Evenimentul are loc în umbra războiului dintre Statele Unite, Israel şi Iran, care ameninţă să încetinească creşterea economică globală şi să alimenteze inflaţia.
Impactul economic va depinde în mare măsură de durata armistiţiului de două săptămâni anunţat săptămâna trecută de preşedintele american Donald Trump.
Armistiţiul a oprit majoritatea atacurilor, dar nu a pus capăt blocadei efective impuse de Iran în Strâmtoarea Ormuz.
În paralel, continuă conflictul dintre Israel şi Hezbollah, susţinut de Iran, în Liban.
Comitetul pentru Dezvoltare al Băncii Mondiale a prezentat planuri de colaborare cu ţările în curs de dezvoltare.
Se urmărește simplificarea politicilor şi reglementărilor care au împiedicat investiţiile şi crearea de locuri de muncă timp de ani de zile.
Discuţiile vor aborda
- transparenţa în acordarea autorizaţiilor
- combaterea corupţiei
- legislaţia muncii şi a terenurilor
- barierele în deschiderea de noi afaceri
- logistica
- sistemele comerciale mai eficiente şi obstacolele non-tarifare din comerţ.
Banga s-a declarat optimist
”Nu cred că vom ajunge la o situaţie ideală în următorii 15 ani în care toată lumea va avea un loc de muncă, dar dacă nu facem nimic, consecinţele vor fi grave, inclusiv migraţie ilegală şi instabilitate”, a spus el.
Datele Naţiunilor Unite arată că peste 117 milioane de oameni erau strămutaţi la nivel global în 2025.
Banga a remarcat că tot mai multe companii din economiile emergente se extind pe plan internaţional, inclusiv Reliance Industries şi Mahindra Group din India sau conglomeratul Dangote din Nigeria.
Accesul la apă, o altă prioritate majoră
Banca Mondială, împreună cu alte bănci de dezvoltare, urmează să lanseze o iniţiativă pentru a asigura acces sigur la apă potabilă pentru încă un miliard de persoane.
Programul se adaugă unor iniţiative existente pentru conectarea a 300 de milioane de gospodării din Africa la electricitate şi pentru îmbunătăţirea sistemelor de sănătate.
Banca Mondială încearcă, de asemenea, să atragă mai multe investiţii din sectorul privat.
Potrivit lui Banga, aceste domenii sunt şi mai puţin expuse impactului imediat al progreselor rapide din domeniul inteligenţei artificiale.
”Problema este că nu putem face acest lucru singuri.
Trebuie să punem în mişcare un bulgăre de zăpadă care să crească pe măsură ce înaintează, pentru a ajunge la acel număr uriaş de 800 de milioane de locuri de muncă”, a spus el.
Deocamdată, sistemul bancar își însușește plus valoarea muncii, în complicitate cu statul într-un mod imoral.Inflația depreciază tot înafara de activele bancare, permițând devaluarea unor bunuri fizice pe care o clasă pprivilegiată le înhață la fiecare criza creeată în acest fel.Tot CD e peste provizion, e furt legalizat. Eu , dacă am un leu, nu pot cumpăra ceva de trei.Banca poate pentru că eu voi plati diferența plus un profit. Kecmăneala e lege.