Taxele au crescut, dar veniturile fiscale ale României bat pasul pe loc. Expert: „Suntem pe primul loc la frauda cu TVA”

Finanțele României se confruntă de ani de zile cu un paradox fiscal: taxele au crescut an de an, însă veniturile fiscale rămân printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, între 27% și 29% din PIB. Din cauza evaziunii și a optimizărilor fiscale, statul român se chinuie să supraviețuiască de la an la an, în condițiile în care jumătate din banii țării merg pe cheltuielile cu asistența socială și salariile bugetarilor. Doar în anii 2023 și 2024 taxele și impozitele au crescut în patru valuri, iar veniturile fiscale raportate la PIB s-au majorat cu doar 1,3%.

Deși guvernanții și companiile private au investit miliarde de euro în sisteme moderne de administrare fiscală și digitalizare, precum e-Factura, e-Transport și alte platforme de acest tip, nivelul colectării veniturilor fiscale raportate la PIB rămâne printre cele mai scăzute din UE. Media Uniunii Europene la acest capitol este de 40% din PIB, în timp ce România a crescut, din 2023 în 2024, la 28,8% din PIB, un avans de doar un punct procentual.

Datele Eurostat arată că în România ajunge la bugetul statului sub formă de taxe, impozite și contribuții cea mai mică parte din avuția creată la nivel național într-un an. Singura țară care stă mai prost decât noi la acest capitol la nivelul UE este Irlanda, unde PIB-ul țării este umflat de giganții tehnologici precum Apple, Microsoft, Meta și Google, care și-au deschis acolo sediile europene.

O problemă de taxe mici sau de evaziune fiscală

Țara noastră are astfel un decalaj uriaș de dezvoltare din cauza acestui fenomen în condițiile în care există o mare presiune asupra bugetului național pentru cheltuielile cu pensiile, salariile bugetarilor și sănătatea. Economia subterană, o problemă veche a României, pare a fi principalul motiv pentru care rămânem printre țările cel mai slab fiscalizate din UE și regiune. Majorarea taxelor nu ar fi o soluție, spune Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

„Un exemplu bun este Bulgaria, care are taxe mai mici și colectare mai bună. E clar că avem o mare problemă cu colectarea, iar la frauda cu TVA suntem pe primul loc în Uniunea Europeană. Aici este loc mult de a crește colectarea, spre exemplu prin taxarea inversă.

Dacă ne uităm la veniturile din muncă, aici suntem campioni europeni, pe primul loc în UE după media taxării muncii. Chiar dacă suntem primii în a taxa munca, suntem penultimii la participarea forței de muncă în piață, tocmai din cauza taxelor atât de mari.

O situație nenaturală este că aproape o treime din contractele de muncă sunt pe salariul minim, lucru care arată evaziune fiscală pe partea de muncă, tocmai din cauza taxării excesive”, este de părere analistul financiar.

Cele mai multe taxe vin din taxarea muncii

Din totalul veniturilor fiscale la nivel național, peste 40% vin din taxarea muncii și contribuțiile sociale, în timp ce doar 21% vin din impozitele directe plătite de români (categorie unde este inclus și impozitul pe venit). La nivelul UE, media arată că impozitele directe, impozitele indirecte și contribuțiile sociale reprezintă fiecare aproximativ o treime din veniturile fiscale. În anii 2023, 2024 și 2025 taxele au fost majorate constant în România, timp în care problemele bugetare ale țării s-au adâncit din cauza deficitului. Taxele au crescut din nou de la 1 ianuarie 2026, însă și deficitul bugetar a început să scadă, alături de cheltuielile statului.

„Tocmai ce am crescut taxarea capitalului pe profit și pe dividende. Taxăm mult și am ajuns pe partea cealaltă, în sensul că pe măsură ce creștem mai mult taxele cu atât veniturile fiscale vor fi mai mici. Pentru că pleacă firmele din țară, angajații caută soluții (la taxele ridicate n.r.)”, spune Adrian Codirlașu.

O soluție pentru GAP-ul de TVA

Economiștii și analiștii financiari au arătat de multe ori către taxarea inversă ca soluție la reducerea GAP-ului de TVA. Ea presupune mutarea obligației de plată și declararea TVA-ului de la vânzător la cumpărător. Mecanismul taxării inverse este deja aplicat în România, însă numai în anumite domenii, precum construcțiile, afacerile de energie electrică, gaze naturale, carburanți, dar și cereale.

„Da, taxarea inversă este o măsură care se aplică în România acolo unde este risc mare de evaziune. Este dovedită eficiența acestei măsuri în a reduce evaziunea fiscală. Și Bulgaria și Italia au fost țări cu evaziune mare pe TVA și au reușit, inclusiv prin aceste măsuri, să reducă evaziunea. E suficient să implementăm și noi măsurile luate de aceste țări în trecut pentru a reduce evaziunea de TVA. Soluții sunt, dacă se doresc”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

Modele de succes ale taxării inverse

În Bulgaria, la câțiva ani după introducerea taxării inverse, GAP-ul de TVA a scăzut de la peste 20% la mai puțin de 10%. Și în Italia s-a redus evaziunea fiscală ca urmare a implementării acestei măsuri. Dacă în trecut Italia înregistra pierderi anuale de peste 30 de miliarde de euro din cauza GAP-ului de TVA, aceste pierderi s-au redus cu două treimi în urma adoptării taxării inverse. În toate statele în care această măsură fiscală a fost adoptată nu s-a înregistrat, pe termen lung, nicio creștere a deficitului de încasare a TVA-ului.

Creșterea veniturilor fiscale nu va duce la reducerea deficitului

GAP-ul de TVA în România este de peste 30%, adică bugetul național pierde între 40 și 50 de miliarde de lei anual din cauza TVA-ului necolectat. Cum politicienii nu au reușit să rezolve această problemă, au crescut constant taxele și impozitele, au eliminat facilități fiscale și au introdus mecanisme noi pentru colectarea taxelor. Însă acest lucru nu a dus la reducerea deficitului bugetar, ci chiar la creșterea lui în anii 2023 și 2024.

Adrian Codirlașu spune că nu este obligatoriu ca reducerea acestui decalaj de colectare a TVA să ducă la îmbunătățirea finanțelor statului. Asta pentru că guvernanții, de fiecare dată când au colectat mai mulți bani de la populație și mediul privat, au crescut și cheltuielile statului.

Taxe mai mari, cheltuieli mai mari

„În ultimii ani am tot mărit taxele pentru că aveam deficit și în loc să reducem deficitul, am mărit și mai mult cheltuielile. Abordarea autorităților a fost, în ultimii cinci ani, poate chiar și mai mult, «Hai să creștem taxele ca să cheltuim mai mulți bani!», nu ca să reducem deficitul bugetar.

Un procent mai mare de bani care ajung la guvern înseamnă taxare mai mare a sectorului privat. Banii aceia nu se fac singuri, se iau de la sectorul privat, și nu știu dacă este asta o soluție. Mai ales că avem un stat foarte mare, cu administrație foarte scumpă și multe companii de stat care sunt pe pierdere și care iau subvenții. Mai degrabă să se reducă cheltuielile statului, nu să se adopte taxe suplimentare”, spune Codirlașu.