Bariere plutitoare împotriva peștelui-iepure: ”Mai bine previi decât să regreți”

Lagocephalus sceleratus provoacă răni severe, sângerări abundente și pot fi fatale dacă ești mușcat, din cauza tetrodotoxinei, o neurotoxină pentru care nu există antidot. Este inutil să reamintim că ea nu poate fi consumată, desigur, din cauza toxicității.

Cel mai probabil a migrat prin Canalul Suez din Marea Roșie, fiind atrasă de creșterea temperaturii apei, iar răspîndirea ei a fost pusă pe seama faptului că este extrem de adaptabilă, astfel că a ajuns rapid întreaga Mediterană de Est.

Datorită toxicității și abilității de a ataca alte specii, această specie este un prădători de temut.

Mulți localnici și pescari din Grecia primesc subvenții, astfel că peștii capturați sunt congelați și apoi incinerați.

Statul s-a implicarea astfel prin programe finanțate parțial și prin fonduri europene, iar potejarea comunităților costiere și a mediului marin au fost declarate  priorități majore.

Controverse

Mulți localnici și pescari consideră că măsurile vor fi insuficiente pentru a opri răspândirea speciei, printre aceștia și Nikos Ayiaskoufitis, scrie theguardian.com.

În același timp, există o mică mișcare de susținere a speciei, care denunță campaniile de eradicare invocând respect și protecție pentru acest pește, iar Ioannis Batjakas, biolog marin, minimalizează, de pildă amenințarea față de oameni, afirmând că atacurile sunt rare și provocate.

Aproape toate vocile științifice confirmă însă faptul că această expansiune a speciei a fost generată de creșterea temperaturilor apei.

Dincolo de această polemică un lucru este însă cert. Specia are potențial distructiv asupra ecosistemelor locale și economiilor comunităților pescărești, iar măsurile implementate reflectă răspunsul concret și rapid al autorităților în încercare lor de a preveni atât accidentele, cât și pierderile economice.

Autoritățile din Grecia și Cipru, măsuri pentru controlul și limitarea răspândirii speciei 

Primul sistem plutitor de protecție anti-pufferfish a fost instalat în golful Euboea din Grecia, respectiv 2,5 km de plasă, și care se va extinde 7 km. Alte municipalități vor adopta, de asemenea, măsuri similare.

Grecia a lansat în același timp un program pentru capturarea și eradicarea speciei, asemenea Ciprului, cu recompense în bani, inclusiv subvenții pentru pescari.

”Pentru prima dată, o barieră plutitoare a fost instalată peste golf. Doamne ajută că-i protejează,” spune Pavlos Beleyiannis, care își privește nepoții cum se joacă în baie, în golfulețul lui preferat, vizibil ușurat.

“Nu erau pericole de genul ăsta pe aici când eram copil”, mai spune bărbatul, potrivit sursei citate.

Până vara trecută, pericolele din Golful Evia  se credeau că sunt doar meduzele purpurii.

Anul trecut, din cauza creșterii numărului de atacuri asupra înotătorilor, farmaciștii din Chalkida, capitala insulei, aflată la 130 km nord de Atena, au fost luați cu asalt.

Dar apariția, din cauza crizei climatice, a peștilor glonț toxici cu dinți lungi – care pot mușca prin os, metal și lemn – a adus o amenințare nouă.

În iunie, Crucea Roșie Greacă a emis un avertisment de sănătate publică, recomandând oamenilor să meargă de urgență la spital dacă sunt mușcați de pești, pentru că „maxilarele lor cu formă de cioc” pot provoca răni grave și sângerări puternice, reamintește theguardian.com.

”Prioritatea noastră principală este siguranța cetățenilor,” spune Antonis Spanos, viceprimarul din Chalkida, cel care a supravegheat instalarea barierei plutitoare, prima de acest fel în Grecia luna trecută. „Mai bine să previi decât să regreți”, explică acesta.

Spanos, un politician local, hotărât și proactiv 

Politicianul, în vârstă de 40 de ani, spune că autoritățile au petrecut luni bune pentru a obține fondurile și a organiza licitații, pentru ca bariera cea mai eficientă să fie montată, după ce sistemul a fost aprobat de laboratorul general de stat.

„Vor fi instalate două kilometri și jumătate de plasă în golf, în diferite locuri, ca lumea să se bucure fără griji de vară,” spune el. „Anul trecut a fost rău cu meduzele, dar, cum ziceți voi în engleză, am „lovit doi iepuri dintr-un foc”, spune el.

Acum, dacă apar și pești glonț, suntem pregătiți”, explică Spanos.

Telefoanele la primărie sunau întruna cu bătrâni care întrebau când vor fi montate aceste sisteme.

„Doar în această dimineață o femeie a sunat să zică că se simte în siguranță să meargă cu nepoții la înot doar după ce bariera e pusă”, continuă bărbatul.

Nikos Choulieris, 63 de ani, conduce o școală de scufundări în oraș.

Aflat cu echipa într-o barcă pneumatică rapidă, el ancorează bariere plutitoare în largul plajelor de pe litoral și spune că, deși face scufundări de peste 40 de ani, niciodată nu s-a gândit că o să ajungă să fac acest lucru.

 „Temperaturile apei au crescut clar și asta a creat condiții favorabile pentru ce vedem acum”, spune Choulieris.

„Nu cred că ceva va putea trece prin această plasă, nici măcar dinții unui pește glonț,” spune Choulieris. „Este foarte strânsă și rezistentă. Ar trebui să roadă mult în același loc ca să o rupă, iar eu nu cred că o vor face.”

Răspândirea speciei este atât de mare încât oficialii spun că întrega Mediterană de Est a căzut pradă acestui prădător.

Pescarilor din Cipru li s-au rupt primele plase și linii de pescuit din cauza invaziei, iar în 2024, autoritățile cipriote au introdus stimulente financiare pentru a reduce proliferarea lor.

Peste 103 tone de pește glonț cu obraji argintii au fost scoase astfel din apele de coastă.

Responsabila cu pescuitul din Cipru, Katerina Georgiou, a explicat răspândirea peștilor prin „adaptabilitatea remarcabilă” a speciei spunând pentru presa locală Sigma că, lipsind un recensământ, „e imposibil să se tragă concluzii sigure despre populație sau tendințele viitoare.”

Prezența peștilor glonț nu era un fenomen temporar, ci o realitate nouă care nu poate fi ignorată.

Săptămâna trecută, Atena a anunțat un program similar de „prindere”, oferind o recompensă de 5,33 euro pe kilogram pentru fiecare pește toxic predat autorităților.

Pescarii greci, care se plâng la fel că li se rup plasele, vor primi subvenții pentru combustibil în cadrul planului finanțat de UE, aplicat inițial în Creta și în sudul Mării Egee.

Peștii prinși, la fel ca în Cipru, vor fi congelați și incinerați în facilități guvernamentale, a precizat Margaritis Schinas, ministrul agriculturii și fost vicepreședinte al Comisiei Europene.

Scopul este acela de a proteja mediul marin, dar și de a sprijini comunitățile de pe coastă și insule.

Ministrul mai spune că inițiativa cel mai probabil va fi extinsă.

„E prea târziu pentru toate astea,” oftează Nikos Ayiaskoufitis, 54 de ani, savurând un pahar de vin împreună cu alți pescari amatori într-un mic port ce adăpostește clădirea joasă a organizației lor din Chalkida.

„Nicio măsură nu va fi eficientă, pentru că ceea ce vedem face parte din legea naturii.

“Apele s-au încălzit, peștii ăștia au migrat sau o vor face, iar eu nu cred că recompensa e suficientă ca pescarii profesioniști să se apuce serios să prindă pești glonț”, notează sursa citată.

Un ”dușman neașteptat”, iubitorii speciei

Autoritățile grecești s-au confruntat și cu un ”dușman neașteptat”, respectiv iubitorii speciei.

Astfel, o inițiativă pentru Salvarea Peștelui Glonț a apărut săptămâna trecută. Ea critică eforturile de eradicare, considerate de ei „întrebări serioase de ordin etic” pentru o creatură care „merită protecție și respect”.

Cu sprijinul industriei turistice și a unor experți marini care au spus că toată agitația este exagerată, campania de prindere nu va rămâne probabil fără contestare.

„Tot ce auzim e exagerat,” spune Ioannis Batjakas, specialist în științe marine la Universitatea Mării Egee din insula Lesbos. În peste 15 ani de scufundări, spune că a văzut doar un singur pește glonț, deși admite că sunt dese în jurul insulei Creta.

„Da, au dinți lungi și arată înfricoșător, și da, pot fi o problemă pentru pescari și plasele lor, dar, ca majoritatea animalelor sălbatice, nu atacă oamenii. Dacă o fac, e foarte rar și doar dacă sunt provocați. Toate astea sunt mult zgomot pentru nimic”, se arată convins specialistul, potrivit theguardian.com.

Sursa citată încheie într-o notă prudentă citându-l pe Beleyiannis, care își privește nepoții și conchide speptic:

„Părerea mea e că astfel de bariere ar trebui puse în toată Grecia… Dimineață am văzut două meduze chiar în apă, lângă barieră. De ce nu și pești glonț? În viață, niciodată nu știi ce urmează.”

UE investește 1,5 mil. de euro pentru combaterea peștelui 

Planul elaborat de autoritățile elene pentru monitorizarea și controlul speciilor invazive din apele teritoriale ale Greciei este unul amplu.

Oficialii europeni și autoritățile din Grecia speră că această inițiativă va contribui la limitarea extinderii peștelui și la protejarea ecosistemelor marine, dar și la reducerea pierderilor economice.

Dacă programul va fi unul eficient, acesta ar putea fi extins și în alte zone ale Mării Mediterane.

Citește și Recompensă pentru a captura peștele-iepure. Cât plătește Grecia pentru un kilogram