Barometru INSCOP. Românii și „iluzia controlului” în fața știrilor false

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică semnificația psihologică și socială a acestor rezultate:

„Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional. Diferența dintre autoevaluare și evaluarea populației sugerează că problema dezinformării este percepută ca fiind „a celorlalți”, nu una personală. Fiecare individ se vede mai rezistent la manipulare decât media societății, ceea ce poate reduce vigilența față de propriile vulnerabilități. Paradoxal, deși majoritatea cred că ei disting adevărul de fals, aceeași majoritate consideră că societatea, în ansamblu, e ușor de indus în eroare”.

Peste 54% dintre români se declară siguri pe ei

La întrebarea privind capacitatea personală de a cerne informațiile reale de cele false în cazul știrilor despre securitate sau război, cumulate, răspunsurile optimiste sunt majoritare:

• Foarte siguri: 22.3%

• Mai degrabă siguri: 32.2%

• Mai degrabă nesiguri: 24.2%

• Deloc siguri: 15.6%

• Non-răspunsuri: 5.7%

Scepticism generalizat față de masa de cetățeni

Când perspectiva se mută de la nivel individual la cel colectiv, cifrele se inversează radical. Întrebați dacă oamenii, în general, pot diferenția știrile reale de cele contrafăcute pe teme de securitate, doar 24% dintre respondenți mai păstrează o viziune pozitivă, în timp ce tabăra scepticilor urcă la peste 66%.

Datele defalcate arată următoarea structură:

• Foarte siguri de capacitatea publicului: 8.3%

• Mai degrabă siguri: 15.7%

• Mai degrabă nesiguri: 41.8%

• Deloc siguri: 24.9%

• Nu știu / Nu răspund: 9.2%

Analiza pe segmente indică faptul că cei mai optimiști cu privire la discernământul colectiv al populației sunt bărbații, votanții PSD, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. La polul opus, cei mai îngrijorați și sceptici cu privire la rezistența publicului larg în fața dezinformării sunt persoanele cu studii superioare, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și din marile aglomerări urbane, alături de votanții PNL și USR și angajații din sectorul public.

Metodologia cercetării INSCOP

Datele din acest capitol au fost culese în perioada 2–8 iunie 2026, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), prin intermediul unor interviuri telefonice pe bază de chestionar predefinit. Volumul eșantionului a fost de 1.100 de persoane, fiind considerat reprezentativ pe criteriile socio-demografice de bază pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de peste 18 ani. Marja maximă de eroare statistică asumată de cercetători este de plus minus 3%, la un interval de încredere de 95%.

Întregul barometru poate fi citit aici.