Barometrul Poll/Int România, valul Iulie 2026: PNL și Ilie Bolojan sunt principalii beneficiari ai crizei politice din punct de vedere al intenției de vot

Rezultatele Barometrului Poll/Int România, valul Iulie 2026, realizat de ARP*, arată, de asemenea, o creștere a interesului față de alegeri prin prisma faptului că mulți nehotărâți și-au format o opțiune politică în acest timp.

AUR rămâne primul în intenția de vot, dar PNL are cea mai importantă creștere

În privința partidelor politice, PNL pare să fie cel care a câștigat cel mai mult capital electoral în urma crizei politice prelungite. Trebuie specificat, însă, faptul că AUR rămâne, în continuare, detașat, primul în intenția de vot.

Afluxul de votanți a favorizat partidele mari, care cresc sau staționează, în timp ce partidele mici pierd.

PNL este câștigătorul net al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând mai ales votanți nehotărâți, dar și de la partidele mai mici precum USR sau REPER.

AUR își păstrează avansul față de partidele tradiționale și primește și el un mic plus de voturi, în timp ce alte partide „protest” s-au mai stins pentru moment.

PSD își păstrează capitalul electoral, însă are publicul cel mai dezinteresat de alegeri. Invers, votanții PNL și AUR sunt cei mai mobilizați – în caz de alegeri, ele ar fi mai avantajate de momentul politic.

PSD continuă să fie prins între blocul populist (AUR) și noul pol de votanți PNL-USR.

USR simte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului „Bolojan”.

O „fuziune” între bazinele PSD și AUR (nu între partide) ar forma un bloc electoral uriaș – cele două bazine electorale sunt complementare.

Ilie Bolojan e principalul beneficiar al crizei politice din punct de vedere al încrederii în liderii politici

La nivelul liderilor, Ilie Bolojan a câștigat semnificativ în încredere ajungând la 29,5% încredere. Tot în creștere în încredere se află și Dominic Fritz și George Simion, în timp ce președintele Nicușor Dan și președintele PSD, Sorin Grindeanu, au rămas la același nivel ca în Aprilie.

De notat că președintele stagnează la un nivel destul de redus de încredere (24,2%) după doar un an de mandat, primind susținere, în egală măsură, de la votanți PNL și USR, dar și de la mulți votanți ai PSD.

O concluzie mai largă a acestui studiu este că actorii politici importanți (partide și lideri) și-au conservat sau și-au întârit bazinele electorale.

Părerile despre cei vinovați pentru criza politică sunt împărțite. O treime dintre repondenți spun că alegerile anticipate reprezintă soluția pentru depășirea crizei

Narațiunile despre criza politică sunt împărțite – fiecare public merge cu teoria lui.

– Nu există un vinovat net al crizei – în opinia publică, fiecare segment are explicația lui – mai degrabă sunt considerați toți la un loc vinovați.

– Nicio nominalizare de premier dintre cele anunțate nu atrage sprijin public.

– Președintele e văzut mai degrabă fără un plan în criza politică, decât părtinitor.

– Nicio soluție de ieșire din criză nu este favorită (coaliții, guvern tehnocrat, rotativă etc).

– Doar alegerile anticipate sunt preferate clar de către votanții AUR și SOS.

* Sondaj cu interviuri administrate mixed-mode, CATI (Random Digit Dialing) și în panel online opt-in (CAWI).

1774 de interviuri cu populație 18+, reprezentativă pentru România, perioada: 30 iunie – 3 iulie 2026.

Metodologie: Eșantion mixt, telefonic-online. Ponderare two-phase weighting, pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet, vot anterior – conform datelor oficiale INS și AEP.

Eroare statistică la nivel național: 2,8%.

Întrebările și indicatorii de risc socio-politic din acest raport aparțin ARP, sunt pentru informare publică, nu sunt comandați de un client sau partener.