Băsescu îşi dorea ca Rompetrol să dea faliment

Premierul Victor Ponta a declarat luni că, prin respingerea memorandumului de înţelegere încheiat între statul român și kazahii de la KazMunaiGaz, de fapt Traian Băsescu îşi doreşte ca Rompetrol Rafinare să intre în faliment.

Este cunoscută divergenţa de opinii între premier şi preşedinte pe tema ştergerii datoriilor pe care kazahii de la KazMunaiGaz le au de achitat către statul român. Luni însă, declaraţiile au ajuns la acuzaţii grave de ambele părţi. Pe de o parte, Traian Băsescu sugerează că ar fi corupţie la mijloc. În replică, Victor Ponta spune că de fapt şeful statului şi-ar fi dorit ca Rompetrol Rafinare să dea faliment.

Subiectul a fost readus în discuţie de dimineţă, când şeful statului a declarat că Guvernul nu trebuia să renunţe la procesul prin care cerea celor de la KazMunaiGaz să achite datoria de peste 500 milioane de dolari către statul român, în contul acţiunilor de la Rompetrol. „Eu nu îl acuz neapărat de corupţie (pe Victor Ponta, n.r.), însă de dorinţa de a se duce în Kazahstan şi a spune că a rezolvat”, a adăugat Băsescu. Câteva ore mai târziu, a venit şi replica premierului. „Soluţia pe care probabil şi-o dorea domnul Băsescu era să intre Rompetrol în faliment, să nu mai încasăm taxe şi impozite, să trimitem acasă toţi oamenii care lucrează pentru Rompetrol şi să mai închidem un producător important, o companie importantă”, a declarat Ponta. El a adăugat că „statul român nu a încasat niciun leu de la KazMunaiGaz, de când e un mare curajos preşedinte prin România; ba mai mult, a şi pierdut procesul”.

Memorandumul va fi rediscutat în Parlament

La începutul lunii mai, Guvernul USL a aprobat un memorandum prin care se angajează să renunţe la litigiul pe care îl are cu The Rompetrol Group NV (deţinut de compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan), de la care statul român are de recuperat peste 500 milioane de dolari, în contul unui pachet de acţiuni. În schimb, kazahii promit să plătească 175 milioane de dolari pe 26,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare şi să înfiinţeze un fond de investiţii kazah-român în domeniul energetic. Memorandumul de înţelegere a fost transmis ulterior Parlamentului, care l-a aprobat în regim de urgenţă, fără niciun fel de modificare. Ajunsă la Cotroceni, legea a fost retrimisă la Parlament, cu solicitare de respingere, pe motiv că un asemenea acord trebuie asumat de Guvern şi nu trebuie legiferat. Memorandumul va fi discutat din nou în cele două Camere ale Parlamentului şi, cel mai probabil, va fi trimis din nou la Cotroceni, în aceeaşi formă. Prevederile din memorandum nu îşi fac efectele decât în momentul în care legea de aprobare va fi semnată de şeful statului. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu trebuie să îşi asume şi el răspunderea pentru înţelegerea dintre statul român şi KazMunaiGaz.

Problema datoriilor trenează de 10 ani

În 2003, Rompetrol avea restanţe la bugetul de stat în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi. Guvernul de la acea vreme a transformat restanţele bugetare în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani. Până la data scadenţei, 30 septembrie 2010, Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni de 71 milioane dolari. În acelaşi an, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate de la stat şi majorarea capitalului social. În urma acestei mutări, în loc să primească sumele restante, statul roman a primit un pachet de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare. Guvernul Boc promitea la data respectivă că va recupera în instanţă toată datoria, ceea ce nu s-a întâmplat.