Pensiile vor fi indexate în 2027, dar nu se spune cu cât. Legea salarizării va fi „elaborată”, deși Nicușor Dan spunea că partidele o vor adopta la finalul lui 2026 – Program de guvernare

Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu-PSD se bate cap în cap cu declarațiile liderilor politici și cu asumările de termene anunțate de la Cotroceni. De pildă, în program se arată că se va elabora proiectul legii salarizării, deși Nicușor Dan a spus că partidele și-au asumat finalizarea legii până la finalul lui 2026. De altfel, nici indexarea pensiilor nu e clară. Se va face în 2027, dar nu se spune cu cât.

Potrivit programului, deficitul bugetar cash a ajuns la 2,89% din PIB în perioada ianuarie-august 2026, față de 4,51% în aceeași perioadă de referință din 2025. Pentru întregul an 2026, ținta de deficit este de aproximativ 6% din PIB, potrivit metodologiei europene ESA.

Guvernul își asumă reducerea acestuia sub pragul de 3% până în 2030, în condițiile în care datoria publică a depășit deja 60% din PIB.

Documentul avertizează că, din 2027, dispar granturile din PNRR, în timp ce dobânzile se apropie de 3% din PIB.

Cheltuielile nete nu vor putea crește cu mai mult de 4,6% în 2027, iar cheltuielile de personal trebuie să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.

Pensiile se indexează din 2027. Dar nu se știe cu cât

Programul prevede reluarea indexării pensiilor începând din 2027, cu respectarea țintelor de deficit.

Prioritate vor avea pensionarii cu venituri mici și alte categorii vulnerabile, prin măsuri de sprijin acordate în funcție de venituri. Celelalte drepturi sociale nu vor fi indexate peste rata de creștere a PIB-ului nominal.

Însă nu se menționează valoarea indexării. Raportul S&P publicat recent recomanda guvernului o indexare prudentă, de preferat nu mai mare decât creșterea nominală a PIB-ului în perioada 2027–2028.

Previziunile S&P arată că PIB-ul României crește cu 2,3% în 2027, respectiv 2,5% în 2028.

„Există puțin spațiu pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea nominală a PIB în perioada 2027–2028”, se arată în raportul agenției de rating S&P din 4 octombrie.

Deși la Cotroceni s-a semnat acord pentru legea salarizării până la finele lui 2026, nu există termen asumat în program decât pentru elaborare, nu și promulgare

În privința salariilor bugetarilor, programul spune doar că noua lege a salarizării unitare va fi aplicată numai în limitele bugetare asumate. Guvernul promite că va „elabora” împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile publice, proiectul noii legi a salarizării.

„Corectăm prioritar inechitățile, clarificăm grilele, sporurile și protejăm drepturile legal datorate. Simulăm impactul pe familii ocupaționale înaintea consultării publice și etapizăm aplicarea în acord cu Planul fiscal-bugetar 2025–2031. Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor”.

Reamintim că partidele așa-numite prooccidentale și-au asumat, sub medierea Palatului Cotroceni, ca până la finalul anului 2026 să finalizeze legea salarizării unitare. Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, deși în programul Luca Niculescu se menționează că abea în 2027 se va „elabora” proiectul.

Legea a fost jalon în PNRR, iar România nu a finalizat-o până pe 31 august, fiind pierdute 770 de milioane de euro.

IMCA, eliminat din 2027. Exit Tax

Documentul prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027. Guvernul își asumă că nu va amâna, suspenda sau modifica această măsură.

Argumentul invocat este că impozitul penalizează cifra de afaceri, nu profitul efectiv, și descurajează investițiile.

În 2025, Guvernul Bolojan a decis, prin ordonanța-trenuleț, reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027.

În paralel, programul propune introducerea unui mecanism de taxare la ieșire (exit tax), conform standardelor europene și OCDE, pentru impozitarea câștigurilor de valoare generate în România înaintea transferului activelor, al rezidenței fiscale sau al activității economice.

Guvernul Bolojan a eliminat pe 1 ianuarie plafonul de 1% pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli înregistrate de companiile cu afaceri sub 50 de milioane de euro.

Executivul promite și reformarea ANAF și a Vămii, inclusiv prin reunificarea structurilor, instalarea camerelor video și introducerea, din 2027, a unui sistem de recompense și sancțiuni. O parte din aceste prevederi au fost adoptate de Parlament, fiind parte a reformelor asumate de România în PNRR.

Companiile de stat, evaluate după performanță. Posibilele listări de pachete minoritare la bursă, unul dintre argumentele invocate de PSD în moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan

Programul propune evaluarea companiilor de stat pe baza unor indicatori publici, financiari și nefinanciari. După doi ani consecutivi de pierderi, acestea vor trece printr-o analiză independentă și vor primi un rating public de la A la E.

Pentru companiile clasificate D sau E, autoritățile vor avea la dispoziție cel mult șase luni pentru a decide între redresare, parteneriat public-privat sau lichidare.

Trei ani consecutivi de pierderi, în lipsa unui contract justificat de serviciu public, vor declanșa ieșirea companiei din portofoliul statului.

Subvențiile și alte forme de sprijin financiar vor fi condiționate de existența unor planuri de viabilitate și a unor indicatori de performanță. În același timp, programul prevede transparență privind indemnizațiile conducerii și rezultatele companiilor, înainte și după subvenții.

Guvernul Bolojan a făcut deja un pas în acest sens. A centralizat în platforma guvernanta.gov.ro principalii indicatori economici ai companiilor de stat.

Top 10 cei mai bine plătiți șefi de companii de stat. Cât încasează lunar și câte funcții cumulează

Documentul exclude vânzarea activelor strategice profitabile doar pentru acoperirea presiunilor bugetare, dar menține posibilitatea listării unor participații minoritare.

Reamintim că PSD, cu voturile AUR, a adoptat în Parlament, în aprilie, o lege care interzice, pentru doi ani, listarea la bursă a companiilor de stat profitabile. Acesta a fost și unul dintre motivele invocate în moțiunea de cenzură PSD-AUR care a dus la căderea lui Ilie Bolojan.

PSD susține că nu și-a schimbat poziția

Într-o precizare de presă de vineri, 16 octomrbie, PSD susține că poziția sa în privința companiilor de stat profitabile și din domeniile strategice a rămas aceeași și va fi susținută și în cadrul Guvernului Niculescu.

„PSD s-a opus și se va opune vânzării acestor companii profitabile sau din domenii strategice pentru economia națională, precum energia, apărarea sau sectorul bancar. Totodată, PSD nu s-a opus niciodată și nu se va opune atragerii de investitori la companiile de stat aflate în dificultate”.

„Nu vindem active strategice profitabile sub presiune bugetară și fără o evaluare corectă. Este exact ceea ce PSD i-a reproșat în aprilie 2026 Guvernului Bolojan și vicepremierului Oana Gheorghiu. Atunci PSD a cerut retragerea planurilor de vânzare a unor pachete de acțiuni ale unor companii profitabile, precum Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, evaluate cu mult sub potențialul lor real”, explică social-democrații.

Operațiunea PSD: Bolojan „omul străinilor”. Ne vindem sau nu țara dacă listăm companiile de stat la bursă ANALIZĂ

„Mâna” PSD din programul de guvernare: Relansare economică

Programul include scheme de ajutor de stat de peste trei miliarde de euro, destinate producției locale, tehnologiei, materiilor prime critice, industriei de apărare și diasporei.

În domeniul militar, este prevăzută creșterea graduală a cheltuielilor către 5% din PIB și înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare.

Pachet de solidaritate și eliminarea CASS pentru mame, tot cerințele PSD

Guvernul Luca Niculescu-PSD își propune să includă în bugetul pentru 2027 un pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile afectate de creșterea prețurilor și a facturilor la energie, cu atenție pentru familiile cu trei sau mai mulți copii, familiile monoparentale, veteranii și persoanele cu dizabilități. Sprijinul este orientat după venituri și nevoi, temporar și adaptat resurselor disponibile, cu limitarea presiunilor inflaționiste și respectarea consolidării fiscale.

Se menține subvenția de 2.250 de lei pe lună pentru angajatorii care încadrează părinți cu trei sau mai mulți copii, cu obligația păstrării raportului de muncă cel puțin 12 luni după subvenție.

În limita traiectoriei de deficit asumate și cu măsuri compensatorii echivalente, vor fi scutite de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) mamele cu copii sub doi ani și veteranii de război. Este o măsură pe care PSD a cerut-o constant și una dintre principalele critici adresate de social-democrați lui Ilie Bolojan.

PSD îl sfidează pe Bolojan. Scutirea de taxe pentru călugări și mame a trecut de Senat

 Ce se întâmplă cu salariul minim

Programul de guvernare prevede și un mecanism legal de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice și a consultării tripartite, conform directivei europene, pentru un calendar previzibil.

„Continuăm Planul Național de Acțiune pentru negocierea colectivă, susținem contractele colective în instituțiile publice și bunele practici în mediul privat și publicăm anual gradul de acoperire. Consolidăm concilierea și medierea prevăzute de Legea dialogului social nr. 367/2022, cu respectarea autonomiei partenerilor sociali”.

Salariul minim crește. Angajații iau mai puțin decât statul. Calcule

Se menține cota unică. PSD ar vrea taxarea progresivă

Executivul își propune să mențină principiul cotei unice și să recupereze veniturile pierdute din evaziune, în special prin reducerea decalajului de TVA, estimat la aproximativ 30%.

PSD a militat în repetate rânduri pentru renunțarea cotei unice și introducerea taxării progresive.

„Tot acolo se va ajunge (la taxarea progresivă – n.red.), eu am înţeles acest lucru (…) Toate statele dezvoltate au acest impozit progresiv, care ia de la cei care câştigă mai mult, dar nu vreau să fiu înţeles greşit”, spunea aliderul PSD, pe 14 iulie 2025, la România TV.

Inclusiv Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat României în 2025 introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor din muncă.