' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat vineri, 16 octombrie. Rata anuală a inflației a ajuns la 6,5% în septembrie 2026, în creștere față de 6,3% în august, după o perioadă în care indicatorul coborâse de la nivelurile mai ridicate din primăvară. La nivelul Uniunii Europene și al zonei euro, inflația anuală a urcat la 3,8%, de la 3,2% în luna precedentă.
Datele arată că România continuă să se confrunte cu o presiune asupra prețurilor mai mare decât celelalte state membre. Diferența este semnificativă: rata anuală a inflației din România este cu 2,7 puncte procentuale peste media UE. Cu alte cuvinte, scumpirile continuă să reprezinte o problemă importantă pentru bugetele gospodăriilor, chiar dacă ritmul inflației a fost mai redus în lunile anterioare, arată datele Eurostat.
În septembrie, România a fost urmată de Lituania, cu o inflație anuală de 6,1%, și de Bulgaria, unde indicatorul a ajuns la 5,6%. La polul opus, cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Suedia, cu 1%, și în Ungaria și Danemarca, ambele cu 2,1%.
Inflația a accelerat în 23 de state membre
Comparativ cu luna august, inflația anuală a scăzut într-un singur stat membru, a rămas neschimbată în trei țări și a crescut în 23 de state. Evoluția confirmă că presiunile asupra prețurilor nu sunt limitate la România, ci afectează cea mai mare parte a economiilor europene.
În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 3,8% în septembrie, față de 3,2% în august și 2,2% în aceeași lună a anului trecut. La nivelul întregii Uniuni Europene, indicatorul a avut aceeași evoluție, urcând la 3,8%, comparativ cu 3,2% în august 2026 și 2,6% în septembrie 2025.
Creșterea prețurilor la energie a avut o contribuție importantă la accelerarea inflației în zona euro. Energia a contribuit cu 1,71 puncte procentuale la rata anuală din septembrie, în timp ce serviciile au avut o contribuție de 1,52 puncte procentuale. Bunurile industriale non-energetice au contribuit cu 0,29 puncte procentuale, iar alimentele, alcoolul și tutunul cu 0,25 puncte procentuale.
Energia, printre principalele surse de presiune asupra prețurilor
Datele detaliate pentru zona euro arată că prețurile la energie au crescut cu 18,9% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut. În august, creșterea anuală a acestei categorii fusese de 14,3%. În același timp, alimentele, alcoolul și tutunul au înregistrat o creștere anuală de 1,3%, iar serviciile s-au scumpit cu 3,2%.
Pentru România, menținerea celei mai ridicate inflații din UE evidențiază dificultatea revenirii la un ritm al scumpirilor comparabil cu cel din restul blocului comunitar. Chiar dacă inflația anuală este mult sub nivelul de 9,7% înregistrat în mai, revenirea indicatorului de la 6,3% în august la 6,5% în septembrie arată că presiunile asupra prețurilor nu au dispărut.
