Băsescu: Legea micii reforme în justiţie răspunde exigenţelor românilor

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cunoscută ca legea „micii reforme” în justiţie.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege săptămâna trecută, cu 279 de voturi „pentru”, 3 „împotrivă” şi 4 abţineri. Oficialii Ministerului de Justiţie au salutat apoi adoptarea acestui act normativ, susţinând că reprezintă un prim pas în direcţia implementării noilor Coduri fundamentale ale României.

Pe 21 septembrie, preşedintele Traian Băsescu a cerut, în faţa plenului reunit al Parlamentului, adoptarea acestei Legi.

Băsescu a trecut în revistă, la Palatul Cotroceni, principalele prevederi ale Legii.

Preşedintele a spus că Legea este la fel de importantă în această etapă ca şi Codurile juridice.

Şeful statului a spus că noua lege este de natură să răspundă exigenţelor românilor ca procesele să se judece mai repede şi mai bine.

Traian Băsescu a spus că prin acest act normativ s-a extins numărul structurilor şi persoanelor care pot face recurs în interesul legii. El a enumerat, la acest capitol, Avocatul Poporului şi Colegiul de coordonare al ICCJ.

• Astăzi am promulgat o lege extrem de importantă în mica reformă în justiţie. Legea va face ca procesele să se judece mai repede şi mai bine.
• Cu privire la recursul în interesul legii, s-a extins numărul structurilor care pot face recursul. Se crează un complet specializat astfel încât aceste recursuri să poată fi rapid judecate.
• Extrem de important este că pentru judecarea recursului se crează instituţia judecătorului delegat care întocmeşte un raport care se prezintă completului de judecată, în care propune şi soluţiile.
• Am convingerea că în acest mod se clarifică foarte mult celebrele recursuri în interesul legii.
• Noua lege reglementează când, cum şi unde pot fi strămutate procesele.
• Se face o extindere a noţiunii de termen în cunoştinţă. Foarte mulţi reclamanţi sau părţi din proces schimbau avocatul şi spuneau  că se cere termen pentru ca avocatul să ia la cunoştinţă.
• Se instituie obligaţia judecătorului de a da termene scurte, chiar după o zi pe alta. Nu se mai pot da termene pentru anul viitor.
• În procese grele, la un moment dat, când se ajunge, după mai multe termene, la situaţia în care ca ultim argument se invocă lipsa de compenteţă a instanţei. Noua lege spune că invocarea lipsei de competenţă se poate face doar la primul termen.
• Legea limitează cazurile în care instanţele de control pot trimite cazurile spre rejudecare.
• Apare un termen scurt, 5-7 zile, pentru sesizarea instanţei de executare.