Bătălia pentru Primăria Chișinău – rezultate finale

Ion Ceban, candidatul Partidului Socialiștilor moldoveni, și Andrei Năstase, candidatul Platformei Demnitate şi Adevăr, s-au clasat pe primele două locuri la alegerile locale anticipate pentru Primăria Chișinăului ce au avut loc duminică. Ceban și Năstase se vor confrunta în turul doi.

Potrivit datelor finale, după procesarea a 100% din procesele verbale, Ion Ceban a obținut 40,98% din voturi, fiind votat de 91.212 cetățeni, iar Andrei Năstase – 32,12%, reprezentând 71.493 de voturi, relatează Cotidianul.md.

Pe locul trei s-a clasat Silvia Radu, votată de 17,65% din locuitorii capitalei Republicii Moldova.

Prezența la vot a fost de 35,5%, reprezentând 222.602 de alegători.

„Astăzi, am câștigat doar o bătălie. Dar urmează să câștigăm un război. Întâi în turul 2, iar apoi în toamnă, în alegerile parlamentare. Să eliberăm țara din captivitatea unora ca Plahotniuc și Dodon”, a declarat Andrei Năstase.

El a mai spus că este important că locuitorii Chișinăului să dea dovadă de mobilizare mai mare și să încline balanța în turul 2.

„Vom rămâne deschiși către toți cei care vor binele capitalei și Republicii Moldova. Vom rămâne deschiși către toate forțele proeuropene care își doresc progres. Ne propunem să avem dialog continuu cu locuitorii Chișinăului și suburbiilor. Acest dialog a făcut ca minciunile, propaganda, manipularea, să nu aibă efectul scontat de cei care au stat în spate”, a spus Năstase.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Maia Sandu, a afirmat că „astăzi ne-am recăpătat șansa de a face schimbarea în Chișinău, iar apoi în toată țara”.

Potrivit legii, în cazul în care niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor în primul tur, se va organiza un al doilea tur peste 14 zile, la care vor participa primii doi candidați în ordinea numărului de voturi obținute.

În afară de Chișinău, au avut loc alegeri locale anticipate în alte șase localități, printre care și în municipiul Bălți, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova.

În Bălți, Nicolai Grigorișin, candidatul Partidului Nostru, a reușit să câștige din primul tur, cu 61% din voturi, arată cifrele publicate după procesarea a 62% din procesele verbale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Ioana Radu 8515 Articole
Author

9 Comentarii

  1. Sa speram ca locuitorii se vor mobiliza la urne pentru a a scapa Chisinau si Republica Moldova de comunisti si sa realizeze o democratie europeana, nu slava. Asa sa le ajute Dumnezeu!

    • „Democratie europeana” inseamna imigranti din lumea a treia, dictatura de la Bruxelles, parade cu LGTB-isti si faliment (jumatate din UE e in faliment sau pe cale sa dea faliment). Daca „democratia europeana” era buna, Regatul Unit nu ar fi votat pentru Brexit. Tu ca de obicei trebuie sa bati campii despre „comunisti” cand de fapt comunistii in 2018 s-au mutat la Bruxelles. Moldova sa ramana independenta, asa cum e Elvetia.

  2. Ar putea sa-i ajute si presa din Romania, dar nu cu stiri de genul: „am castigat lupta, dar am iesit pe locul doi!!!”. Ridicol, dar si ineficient!

    • Stau si ma mir ce fel de „victorie” e asta cand numai 35% din votanti s-au prezentat la urne.

  3. Miza in Republica Moldova nu este ideologica ci nationala. Comunism nu mai exista in Rusia iar de democratie nici nu poate fi vorba. In schimb, Imperiul Rus se reface cu complezenta Occidentului, daca nu cumva cu complicitatea. Pretinsa identitate moldoveneasca este exclusiv rezultatul ocupatiei rusesti. De aceea, solutia este doar unirea. Din pacate insa, Romania nu-si poate cumpara unificarea, asa cum a facut Germania, iar in probleme nationale se teme si de umbra ei, dupa groteasca propaganda dezlantuita in anii ’80.

    • Ocupatia ruseasca nu i-a facut pe nemtii din Germania de est sa uite ca sunt nemti, sau pe baltici sa uite ca sunt baltici. Rusificarea in Moldova nu a fost mai intensa decat in alte locuri. Motivul pentru care basarabenii nu se considera romani e simplu; ei niciodata nu au fost patrioti. Istoric vorbind, cam 99% (nu exagerez) din toti domnitorii moldoveni nu au avut nimic in comun cu zona de peste Prut. Mai niciun domnitor moldovean nu este inmormantat in Basarabia. Toate metropolele regatului moldovenesc erau/sunt la vest de Prut. Niciun domnitor nu a avut resedinta in Basarabia. Basarabia a fost mereu o zona contestata de multe etnii, printre care tatari si alti asiatici. Romanii de peste Prut deja isi pierdusera identitatea inainte sa vina rusii. Cate manastiri si biserici a ctitorit Stefan cel Mare in Basarabia? Zero. Nu exista mai nicio mostenire culturala romaneasca in Basarabia. Aproape jumatate din tarile baltice sunt locuite de rusi. Cum se face ca balticii nu s-au rusificat absolut deloc? Tristul adevar e ca moldovenii basarabeni sunt ca albanezii; nu au avut mai niciodata o identitate clara.

  4. @Roexit: Manastiri si biserici s-au constuit in Basarbia cu mult inaintea ocupatiei rusesti din 1812, chiar si inaintea lui Stefan, de exemplu manastirea Capriana, de pe timpul lui Alexandru cel Bun. Intr-adevar, se pare ca Marele Stefan nu a intemeiat manastiri in stinga Prutului dar asta nu inseamna ca teritoriul nu era sub autoritatea sa. Stau marturie, alaturi de memoria sa respectata si in timpul ocupatiei rusesti, cetatile de pe Nistru si Dunare, construite in timpul domniei sale sau garnizonate de ostenii sai. Teritoriul azi cunoscut sub numele de Basarabia nu a fost disputat, ca entitate separata, decit de rusi, incepind cu 1812 pina azi. Pina la 1812, el s-a aflat sub autoritatea domnitorilor moldoveni, cu exceptia Bugeacului ca hinterland al bazelor otomane de pe Dunarea de Jos. Mai mult domnitorii Moldovei au administrat episodic si teritorii dincolo de Nistru, unde elementul romanesc a prosperat intr-o masura care azi ar surprinde. Faptul ca intotdeauna capitala principatului Moldovei a fost in drepata Prutului nu arata decit precaritatea pretentiilor de statalitate ale teritoriului din stinga, pretentii exclusiv datorate intereselor rusesti. Este intr-adevar dureroasa diluarea sentimentului national in stinga Prutului, mai ales in anii din urma. Republicile Baltice au beneficiat de sustinere internationala pe care Romania nu a avut-o. SUA nu au recunoscut anexarea lor de catre URSS, permitind existenta unor reprezentante diplomatice in exil. Nu trebuie exclus nici spiritul acestor mici natiuni, care au dezvoltat dupa rezboi o reala rezistenta armata, grupind zeci de mii de oameni, cu totul altceva decit grupele de fugari razleti din Romania sau razmerita capetelor infierbintate de sovinism din Ungaria. RDG era un stat complet obedient URSS dar acolo nu se poate vorbi de rusificare. Limba oficiala era germana iar statul si-a pastrat traditiile germane. Rusa era invatata ca limba straina, obligatoriu la fel ca si in alte state comuniste.

    • Si totusi adevarul ramane cum am spus eu: 99% din toate ctitoriile domnitorilor moldoveni sunt la Vest de Prut, NU in Basarabia. In afara de un numar aproape nul de cetati din lemn si de lut si de cateva mici manastiri, nu exista in Basarabia nicio urma de cultura romaneasca. Nu stiu sa existe un domnitor moldovean care sa fi venit de peste Prut sau vreo familie importanta de nobili moldoveni de peste Prut. Daca au existat, numarul lor a fost aproape nul. 90% din toate bataliile lui Stefan cel Mare au fost la Vest de Prut. Basarabia a fost contestata de multe natii inainte ca rusii sa se formeze ca imperiu: tatarii, polonezii si cazacii ucrainieni au fost in si pe langa Basarabia inaintea rusilor. Rusificarea a avut succes numai in zonele fara o identitate nationala puternica unde oamenii erau analfabeti si prin urmare usor de rusificat. In momentul in care Basarabia are doar 4 sau 5 monumente istorice romanesti (care au fost reconstruite de turci si de rusi mai tarziu) si cateva mici manastiri romanesti, iti dai seama ca romanismul in Basarabia nu a fost niciodata puternic. De ce a avut rusificarea succes in Basarabia dar nu in Cehoslovacia si tarile baltice? Pentru ca in Basarabia romanii nu-si pretuiau prea mult identitatea romana. Povestea ca Basarabia era plina de patriotism roman si ca rusii au luptat din plin sa-i deromanizeze pe basarabeni e o exagerare. Rusificarea functioneaza numai cu oameni care nu au o identitate puternica.

  5. @Roexit: Cu parere de rau dar ti-ai schimbat a n-a oara pseudonimul, nu si ideile dar mai ales scopul. O minima documentare te-ar fi lamurit ca sint nenumarate locasuri de cult romanesti, ca cetatile Soroca, Hotin, Tighina, Cetatea Alba, Chilia nu sint cetati de pamint ci de piatra. A spune ca romanismul nu a fost persistent in Basarabia cind, la anul ocuparii, aproape 85 de procente erau romani iar azi sint in jur de 75, este fals si rauvoitor. Rusificarea cea mai intensa a survenit odata cu ocupatia bolsevica. Ei sint cei care au inventat moldovenismul, ei le-au pervertit limba, ei au comis asasinate si deportari in masa pentru a schimba compozitia etnica. Exemplul cu Cehoslovacia sau Germania de Est nu sint relevante pentru ca acestea nu au devenit niciodata provincii rusesti. Rusii nu le-au spus germanilor din est ca sint altceva decit germani, vorbind altceva decit germana si nu le-au impus alfabetul chirilic, asa cum au facut cu basarabenii, nici nu i-au deportat pe germani sau cehi pentru a-i inlocui cu rusi, ucraineni sau chiar alte populatii aduse din imperiul fara margini. Admit insa ca spiritul de rezistenta in Tarile Baltice a fost mai consistent decit cel al romanilor basarabeni, in imprejurarile pe care le-am mentionat deja.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.