Bijuteriile reginelor cu şi fără coroană, la „Grand Palais”

Brăţări, broşe, coliere, tiare, ceasuri care au sedus bogaţii lumii, staruri şi regi, defilează la Grand Palais din Paris. Capodopere preţioase care au semnat o epocă, reunite în expoziţia “Cartier: le style et l’histoire”.

Până în 16 februarie 2014, peste 600 de bijuterii memorabile, ceasuri, pendule şi obiecte preţioase sunt expuse alături de 300 de documente de epocă, desene, fotografii pentru a reconstrui o lume care a schimbat gustul şi pasiunile femeilor.

Într-un parcurs cronologic în care vizitatorul se poate simţi cu uşurinţă ameţit, pot fi urmărite direcţiile estetice ale bijuteriilor: Art Nouveau, Art Deco, influenţe exotice din India, Persia şi China, “Tutti Frutti”. Cartier a creat, începând din 1847, cele mai frumoase bijuterii din lume, fără ruperi de stil între epoci şi ştiind să anticipeze gustul vremii. Forţa Casei rezidă în perenitatea unei scriituri – clasică, structurată, foarte franţuzească – ce a încorporat influenţe străine, a fost atentă la cultură şi la personalitatea clienţilor ei, a anturajului format din regi şi regine, intelectuale, artişti, scriitori…

Broşă comandată în 1925 din platină, diamante, smarald, coral şi email negru

Astfel, atunci când erau în vogă bijuteriile albe, Cartier a îndrăznit să introducă culoarea. Şocul reprezentaţiilor Baletelor Ruse din 1909 de la “Théâtre du Châtelet” s-a repercutat în modele cu asociaţii de tonuri inedite: albastru şi verde, albastru şi violet, portocaliu şi verde.

Opulenţa colierelor de maharajah, debordând de perle, rubine, smaralde şi safire gravate, este subliniată de echilibrul desenului, de rigoarea asortării pietrelor şi tonurilor.

Colier Hindou comandat în 1936 pentru Daisy Fellows din platină, aur alb, diamante, safire, smaralde, rubine

În alt fel, brăţările Art deco, cu cristal de rocă şi diamante (printre care şi cele ale Gloriei Swanson), dau dovadă de o virtuozitate care îţi taie răsuflarea.

Chiar atunci când “Cartier” aborda registrul figurativ, nu cădea niciodată în anecdotic sau kitsch.

Broşă-scarabeu, din faianţă egipteană albastră, email negru şi cuarţ fumuriu inspirat de tezaurul lui Tuthankhamon

Alături de 539 de piese provenind din colecţia “Cartier”, 100 de opere, dintre care jumătate bijuterii, au fost împrumutate de la instituţii publice şi colecţionari particulari. Printre împrumuturile excepţionale trebuie citate cele de la Regina Angliei, diadema “Halo”, din 1936, purtată de Elizabeth şi apoi de Catherine Middleton la nunta cu Prinţul William, şi rafinata broşă-floare din 1953, al cărei centru este diamantul roz “Williamson”, de 23 de carate. Nu poate fi omis safirul spectaculos al reginei Maria a României, o piatră de 487 de carate de mărimea unui ou de găină. Sau un ansamblu de 20 de bijuterii provenind din colecţia princiară a Monaco-ului care părăseşte rar principatul.

O altă bijuterie de excepţie din platină, briliante şi un imens diamant galben

E de ajuns să ne gândim la celebrul “Hope Diamond” albastru cu cele 42,52 carate ale sale, achiziţionat în 1912 de către Evalyn Walsch McLean în luna sa de miere, sau la imensul safir caboşon de 152 de carate, montat pe o broşă în formă de panteră de Wally Simpson ori la diamantul de 69,42 carate purtat cu dezinvoltură de Elizabeth Taylor. Dar bijuteriile semnate “Cartier” erau de multe ori şi solitare. 2.930 de diamante se află în colierul lui Sir Bhudindra Singh, maharajahul din Patiala, sau 2.473 de diamante în colierul “Şarpe”, ori 1.023 de diamante galbene, alături de 1.060 de smaralde în colierul “Crocodil”, ambele comandate de frumoasa actriţă mexicană Maria Felix.

Saga Cartier

Broşă devant de corsage, datată 1907, din platină, diamante şi safire

Istoria mitului “Cartier” e cea a unei stele care a devenit o constelaţie. În 1847, Louis François Cartier îşi deschide un mic atelier alături de maestrul său Adolph Picard, la Paris. În 1853, se mută în strada Neuve-de-Petits- Champs, iar la un an după, Principesa Mathilde, nepoata lui Napoleon I, achiziţionează de la el o spectaculoasă broşă cu diamante. În 1899, Cartier se instalează în Rue de la Paix, noul epicentru al luxului parizian. Buticul a fost inaugurat în prezenţa capetelor încoronate. Stilul “guirlande” s-a hrănit din repertoriul decorativ al secolului al XVIII-lea, “Cartier” impunându-şi codurile în căutarea artei figurative Art Nouveau. El rupe cu gustul Renaşterii, purtând nostalgia Versailles-ului.

Colier din turcoaze, aur şi ametiste

Bijuteria-referinţă a Casei devine “Collier du Chien”, care aminteşte de panglicile de mătase şi dantelă purtate de Marie-Antoinette în portretele sale din tinereţe. De la această referinţă la textile derivă un dat fundamental al stilului “Cartier”: bijuteriile nu sunt rigide, montura oferă viaţă şi lejeritate, în aşa fel încât diamantele par că dansează pe piele. Esenţa lor este albul pentru a produce efecte moarate, perle şi diamante sunt montate în platină, un aliaj nou care cucerise anii 1909 cu strălucirea lui inoxidabilă, sub focurile “zeiţei electricitate”. “Cartier” se adaptează lumii care se schimbă, la fel ca şi ritmului primelor automobile, pacheboturilor transatlantice care apropie continentele.

Broşă în formă de floare cu faimosul diamant roz Williamson de 23,60 carate

Alfred Cartier, alături de cei trei fii ai săi, Louis, Jacques şi Pierre, îşi deschide noi sucursale la Londra, Sankt Petersburg şi New York. Pentru lux, “Cartier” reprezintă vârsta de aur. Dar să nu uităm imensa influenţă pe care a avut-o Orientul asupra bijuteriilor sale. În 1906, celebrul croitor Paul Poiret a revoluţionat costumul feminin abolind corsetul. Inspirându-se de asemenea din Orientul celor 1001 de nopţi, Cartier se adaptează şi el acestei noi mode, vizitând în 1903 o expoziţie de artă islamică, la Muzeul de Arte decorative. Motivele cu stele geometrice evocând palatele arăbeşti apar în creaţiile Casei în 1910. Între timp, el este fascinat de Baletele Ruse, aşa încât în 1909 creează pentru “Şeherazada”, pe muzica lui Rimski-Korsakov, într-un decor de Leon Bakst, cortina. Aceasta, de culoare verde, se ridică având pe fundal un harem între coloane oranj şi porţi albastre. Creaţiile lui Cartier se îmbogăţesc cu ametiste sau jad, cu cornalină, care contrastează cu negrul strălucitor al onyxului. Clientela rusă îi forţează mâna de a crea palete în culori bogate, tăiate în pietre dure. Două puternice personalităţi îi marchează destinul: Charles Jacqueau şi Jeanne Toussaint.

Nostalgia Versailles-ului şi gustul Orientului

Celebrul safir-pandantiv al Reginei Maria a României

În 1907, Curtea Romanovilor etalează la Sankt Petersburg splendidele bijuterii cu numele de Cartier. Astfel ia naştere în Rusia celebrul mit Cartier, “bijutierul regilor şi regele bijutierilor”. Între 1904 şi 1939, Cartier devine furnizorul oficial al Caselor Regale. În 1909 creează cunoscuta diademă din diamante şi safire, pentru Marea Ducesă Maria Pavlova a Rusiei, apoi pentru regina Belgiei, până la faimoasa tiară “Halo”, desenată pentru Regina Elizabeth în 1937 şi purtată de Catherine Middleton, noua Ducesă de Cambridge.

Colier din platină, aur alb, diamante şi rubine

Regele bijutierilor crea şi pentru alte regine, fără coroană, dar de o bogăţie imperială. Era preferatul lui Daisy Fellowes, moştenitoarea averii “Singer”, căreia Cartier i-a dedicat, pentru că ţinea foarte mult la ea, în 1936, faimosul colier “Hindou”, cu un total de 250 de carate, din safire, smaralde şi rubine. Apoi, unei alte preferate a sa, Gloria Swanson, îi creează două brăţări din cristal de rocă şi diamante, în 1930. De asemenea, a conceput pentru Wally Simpson brăţara “Flamant”, adjudecată la “Sotheby’s” în 2010 pentru 2.043.000 de euro, şi o altă celebră brăţară, “Panthere”, cu diamante, onyx şi smaralde, adjudecată de asemnea la “Sotheby’s” pentru 5.342.000 de euro, un adevărat record.

Inelul de logodnă al lui Grace Kelly, din platină, smaralde şi diamante de 10,47 carate

Să mai amintim că faimoasele “Pendule misterioase”, cum le numea Cartier, au ajuns să fie achiziţionate la casele de licitaţii cu sume fabuloase. Un model în lapis lazuli şi cristal de rocă a fost adjudecat la casa “Sotheby’s” din Hong Kong în 1990 pentru 1.254.000 de dolari. O brăţară “Tutti Frutti” din platină, perle, diamante şi pietre colorate a fost, de asemenea, achiziţionată de la “Sotheby’s” la o licitaţie din New York pentru suma de 1.055.000 de euro. Un colier de rubine birmaneze, creat de Cartier în 1957 pentru Elizabeth Taylor, a fost adjudecat la “Christie’s” New York în decembrie 2011 pentru fabuloasa sumă de 2.897.000 de euro.

La preţuri fabuloase a fost achiziţionată şi brăţara “Himera”, realizată din aur, platină, diamante, smaralde, safire şi corali, ce i-a aparţinut Gannei Walska, celebra cântăreaţă poloneză.

Diademă din platină, diamante şi safire

Odată cu Jeanne Toussaint, directorul creativ de la Cartier din 1933, partenera de viaţă a lui Louis Cartier, una dintre femeile din Paris cunoscute pentru frumuseţea şi eleganţa lor, începe o nouă epocă a bijuteriilor “Cartier”, dominată de natura sălbatică şi senzuală. Ea a împărţit cu Charles Jacqueau, numit şi “Picasso al desginului de bijuterii”, gustul pentru podoabele indiene, cucerind gustul clientelei formate din maharajahi. În 1910, cei doi au cumpărat din India cantităţi importante de pietre, creând acel celebru “tutti frutti”, de inspiraţie vegetală, o opulenţă în care erau amestecate pietre colorate, diamante şi cristale de rocă… Dar Jeanne avea un gust pentru figurativ şi în special pentru arta animalieră, preferata sa fiind pantera. Nenumărate asemenea bijuterii au fost lucrate pentru marchiza Luisa Casati, muza scriitorului Gabriele d’Annunzio. Pentru ea a creat o broşă cu un enorm safir caboşon. Stilul “Cartier” a continuat influenţat de surse egiptene, japoneze şi chineze.

Bijuterie din platină, diamante, topaz, rubine, mici cuarţuri şi citrin, realizată pentru maharajahul din Patiala, Bhudindra Singh

Cu Jeanne (legenda spune că era o mare pasionată de safari), în repertoriul “Cartier” intră palmieri, orhidee, pantere, printre care cea creată în 1957 pentru Barbara Hutton, din aur, diamante, smaralde şi onyx, sau “Panthere” pentru Ducesa de Windsor, datată 1949, din aur, platină, diamante şi safire, cât şi broşa “Flamingo” din platină, aur, briliante, smaralde, safire şi rubine. Panterele cu blană de safire sunt transformate de ea în simboluri ale unei arte emancipate a bijuteriei. Colierul “Crocodili”, comandat de actriţa mexicană Maria Felix în 1975, are o expresivitate nemaiîntâlnită… Tot ea introduce în lumea bijuteriilor şi păsările, printre care cea intitulată “Pasărea Liberă”, din aur, platină, cu diamante, safir, coral şi lapis lazuli, pescăruşi în special, simbolul Franţei sub ocupaţia nazistă. Louis Cartier expune bijuteria “Tricoloră” în vitrinele din Rue de la Paix. Reacţia naziştilor a fost promptă. L-au arestat, dar l-au eliberat după câteva zile, datorită lui Coco Chanel, prietena lui Jeanne.

Dar spiritul casei transpare întotdeauna.

120 de ani de splendoare şi eleganţă

Broşa Crocodili, comandată de Maria Felix

Expoziţia ce pare formată din mii de bijuterii, adevărate opere de artă, costume de epocă şi portrete ale comanditarilor coboară în timp până la mijlocul secolului al XIX-lea.

După bijuteriile de la “Van Cleef & Arpels”, prezentate la “Muzeul de Arte Decorative”, “Louis Vuitton”, la Carnavalet, anul trecut, şi parfumurile “Miss Dior”, la Grand Palais, anul acesta, a venit rândul numărului 1 mondial în materie de bijuterie, „Grupul Richemont”, să facă obiectul unei ample retrospective.

Tiară ce a aparţinut Reginei Elisabeta a II-a, purtată de Kate Middleton la nunta cu prinţul William

Există însă o diferenţă de proporţii. Cartier nu şi-a “oferit”spaţiul de la Grand Palais pentru a-şi prezenta colecţiile. Expoziţia a fost organizată de Uniunea Muzeelor Naţionale (RMN).

Este suficient să spunem că, în Salonul de Onoare al Grand Palais, expoziţia este un eveniment de anvergură, prezentând o Casă în activitate care are o cifră de afaceri de peste 4 miliarde de euro.

Ceas de influenţă chinezească

“A fost o provocare să concepem o expoziţie istorică a Casei «Cartier» care să nu semene cu un magazin de bijuterii, mărturiseau Laurent Salomé, conservatorul şef şi directorul ştiinţific al RMN- Grand Palais, şi Laure Dalon, ambii comisari ai expoziţiei. Această Casă are un instinct patrimonial rar şi o istorie, puţin cunoscută, care fac parte integrantă din titlul ei. Referinţele culturale sunt marcă a creaţiilor ei, dintre care unele se înscriu în domeniul istoriei artei”.

Alegerea pieselor expuse se opreşte la anii ’70 şi nu cuprinde numai bijuterii.

Ceas-elefant

“Ni s-a părut foarte important să prezentăm aceste bijuterii şi obiecte preţioase în contextul societăţii de atunci, pentru ca vizitatorul să «simtă» prin intermediul artei bijuteriei, o epocă, o perioadă stilistică”, au adăugat cei doi comisari.

Etalarea numeroaselor desene de arhivă, a manechinelor de ceară şi a tablourilor unor cliente pictate cu podoabele casei oferă o imagine interesantă a volumelor modelelor, a modului în care ele erau purtate de femeile acelei vremi. Ca şi proiecţiile pe plafon ale unor bijuterii gigantice, un fel de fresce animate, scenografiate de Sylvain Roca şi Nicolas Groult, care dau o imagine onirică, minunată a esenţei şi bogăţiei corpusului prezentat.

Melanjând culturi şi tehnici dintre cele mai dispersate, stilul “Cartier” povesteşte în aur şi în pietre istoria mondializării.