Blocat de grevă și de coronavirus, Vântu e în mare pericol

Fostul om de afaceri solicită eliberarea condiționată din închisoare prin schimbarea deciziei pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 în data de 08.01.2020.

Blocat de grevă și de coronavirus, Vântu e în mare pericol

Fostul om de afaceri solicită eliberarea condiționată din închisoare prin schimbarea deciziei pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 în data de 08.01.2020.

Blocat de greva judecătorească și de coronavirus, Sorin Ovidiu Vântu rămâne în detenție în ciuda gravelor probleme de sănătate. Fostul om de afaceri solicită eliberarea condiționată din închisoare prin schimbarea deciziei pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 în data de 08.01.2020. În sprijinul cererii sale, vine faptul că, din cauza stării deosebit de grave în care se află, Vîntu ar fi fost  transferat în Spitalul Județean Ilfov, unde s-ar afla sub pază permanentă, de o lună. Informația ar fi ajuns la urechile jurnaliștilor chiar de la reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Fostul proprietar al postului de televiziune Realitatea solicita magistraților într-o nouă cerere de eliberare:

„(…) să dispuneți modificarea în tot Sentința Penală 13/2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 în data de 08.01.2020 în dosarul nr. 28645/302/2019, ca nefondată și neîntemeiată și, rejudecând cauza, să admiteți propunerea Comisiei pentru liberare condiționată, întrunită conform art. 97 din Legea nr. 254/2013 la data de 04.12.2019, fundamentată pe opinia majoritară (patru din cinci) a membrilor acesteia, urmând să dispuneți liberarea condiționată a subsemnatului.

Așa cum am arătat în Cererea de liberare condiționată și Contestația formulate, în acest moment subsemnatul sunt în executarea unei pedepse de 11 ani de închisoare (4017 zile), așa cum a rezultat în urma contopirii dispuse de Curtea de Apel București prin Decizia 376/2019 din 26.11.2019.
Ca urmare a hotărârii de contopire amintite, în data de 4 Decembrie 2019 am fost propus de către Comisia de liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Rahova pentru liberare condiționată, după ce executasem la acea dată nu mai puțin de 2295 zile până, deși subsemnatul aș fi fost propozabil pentru liberarea condiționată începând cu ziua 2009 de executare, ceea ce însemană că propunerea de liberare condiționată a subsemnatului a venit cu 286 zile întârziere față de termenul legal.
De la momentul întocmirii Procesului Verbal 49/04.12.2019 s-au mai scurs încă 86 de zile până la această dată, astfel că subsemnatul am executat până acum 2.381 zile, respectiv 6 ani, 7 luni și 10 zile, depășind cu mai mult de un an termenul legal în care la care am devenit propozabil, respectiv cu 371 zile!
Arăt pe această cale că în Procesul verbal mai sus amintit, întocmit în detaliu cu privire la comportarea subsemnatului și la rezultatele muncii am fost propus pentru liberare condiționată cu 4 din 5 voturi le membrilor Comisiei din penintenciarul Rahova, considerându-se că au fost îndeplinite toate condițiile legale, reținându-se în acest sens că:

“Faptul că deși are niște afecțiuni medicale locomotorii a muncit și a obținut 35 zile de câștig ca urmare a muncii prestate în cadrul locului de detenție, a fost sancționat la începutul pedepsei dar a reușit să-și ridice toate sancțiunile fiind recompensat de 7 ori, inclusiv cu permisia de ieșire din penitenciar pentru o zi, a participat la programe socio-educative la care a fost selecționat, motiv pentru care propune liberarea condiționată.”

În pofida acestor constatări făcute de membrii Comisiei de liberare condiționată, Comisie din care face parte și un magistrat, toți membrii comisiei fiind persoane care au urmărit îndeaproapre comportamentul și activitatea subsemnatului în locul de deținere, instanța de fond a respins liberarea condiționată a subsemnatului pe motiv că am avut un comportamentul oscilant: sancționat/recompensat, nu am prestat activități lucrative și că aș fi avut o participare extrem de scăzută la programările educaționale.

Față de cele reținute de instanța de fond doresc să învederez punctual următoarele:

1. Fiecare secție dintr-un penitenciar are câte un birou educativ în componența căruia se află un educator, un psiholog și un asistent social. Educatorul și psihologul sunt cei care, sub îndrumarea A.N.P.-ului organizează diverse tipuri de cursuri. Aceste cursuri se țin pe diverse perioade de timp, ele durând între o lună și 3 luni, la fiecare dintre ele participând între 10 și 15 deținuți. Dat fiind faptul că pe secție (mă refer la Rahova) sunt circa 200 de deținuți și aproape toți sunt înscriși la aceste cursuri fiecărui deținut îi vine rândul să participe de 3 sau 4 ori pe an la cursuri. Decizia de a participa la aceste cursuri nu aparține deținutului, ci biroului educativ. Ori de câte ori mi s-a oferit posibilitatea, am participat la aceste cursuri, reușind astfel să obțin atât anularea sancțiunilor, cât și obținerea a două permisii de câte o zi. În ciuda tuturor demersurilor pe care le-am făcut, mai mult nu s-a putut.
În ceea ce privește participarea mea la exerciții fizice de forță și culturism, cred că este vorba de o neînțelegere. La sala de sport a secției am ieșit o singură dată și asta pentru a participa la un simultan șahistic cu 8 deținuți, unde am stat, cu întreruperi cauzate de problema mea intestinală, circa 2 h și 30 minute. De altfel, dosarul meu medical atașat la dosarul cauzei poate demonstra fără putință de tăgadă că nu aveam cum să fac exerciții de forță sau culturism.

2. Un alt argument adus de către instanța de fond în susținerea amânării liberării condițonate este acela că nu am desfășurat activități lucrative în cadrul penitenciarului, deși problemele de sănătate nu mă împiedică, dovadă fiind în opinia instanței faptul că prin muncă am câștigat totuși 35 de zile. Precizez că acel câștig a rezultat în urma scrierii unei cărți, scriere executată în celula de detenție. Urmare a unei bacterii, am dezvoltat o gravă problemă intestinală. Din acest motiv, timp de 4 ani am stat doar în celulă, fără să pot ieși la curtea de aer nici măcar 10 minute. În condiții de normalitate, pentru a mă libera mai repede, aș fi fost dispus să lucrez și 18-20 de ore pe zi, mulțumindu-mă doar cu 4-6 ore de somn“.

Sorin Ovidiu Vîntu execută 11 ani închisoare ca urmare a contopirii condamnărilor primite în mai multe dosare. Ultima condamnare de 10 ani închisoare a fost primită de Vîntu în aprilie 2018, într-un dosar privind delapidarea patrimoniului Asociației Salariaților din cadrul SNP Petrom SA.
El mai are la activ 8 ani închisoare în dosarul FNI (februarie 2017), 6 ani și 2 luni închisoare în dosarul falimentării companiei Petromservice (iulie 2016), 2 ani închisoare pentru favorizarea lui Nicolae Popa (ianuarie 2014), un an închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță (iunie 2012).

 

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

  1. Aceiasi sorta trebuia sa o aiba si jigodiile ordinare precum OVIDIU TENDER, FRANC TIMIS , IULIAN IANCU, VIDEANU.A, ZOLTAN TESZARI, DORIN COCOS, PETER IMBRE, etc

  2. „N-AM !” ??? Ba ai, ba, si inca multi de tot ! Ia scoate-i, pina nu te cautam noi prin buzunare si alte paradisuri fiscale ! Si, daca nu sint gasiti pe unde i-ai dosit, ia mai stai matale putin „la odihna” !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.